Cand merg pe strada, doi tineri arhitecti din Bucuresti vad impedimentele unui oras neprietenos, micile proiecte care se pot face, fara sa necesite investitii majore. Elena si Andrei Stefanescu, fondatorii biroului de arhitectura studio ae, au participat la diverse concursuri, nationale si internationale, cu proiecte care ar putea schimba semnificativ aspectul Capitalei, gandite pentru locuitori si pentru a beneficia cat mai mult de spatiul verde existent.

Inceputul unei afaceri

Elena si Andrei Stefanescu au absolvit Universitatea de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti. Elena a plecat in Paris, cu o bursa Erasmus, in anul patru de facultate, unde a participat la mai multe cursuri si conferinte din care a invatat cum sa gandeasca un oras la o scara mai mare, pentru viitor. Apoi, in anul sase a facut un stagiu in biroul de arhitectura Richard+Scoller din capitala Frantei. Intoarsa in tara, Elena s-a angajat in retail, ca arhitect in zona de expansiune si dezvoltare. Imediat dupa facultate, Andrei a facut un master de dezvoltare durabila, in timp ce lucra la un birou de arhitectura.

Elena si Andrei au inceput sa lucreze impreuna inca din facultate, primul proiect fiind de reamenajare a unui apartament. Ideea unui birou propriu a aparut prin 2010, iar in urmatorii ani au lucrat in paralel, pana sa isi faca curaj sa isi dea demisia si sa lucreze la propriul proiect: studio ae. Infiintat in 2013, biroul de arhitectura are sediul in cartierul creativ din Capitala, pe strada Crisana.

Inceputul a fost dificil, pentru ca a implicat acoperirea mai multor domenii: clienti, softuri, proiecte, sediu si angajati. In prezent, lucreaza sapte oameni in echipa, si ajung pana la 17, daca se adauga colaboratorii externi: oamenii de la structura, instalatii, sistematizare si peisagistul.

Recent, studio ae a finalizat noul sediu Geberit Romania care contine showroom-ul si birourile. Echipa a facut pentru Mega Image conceptul de "Gusturi romanesti", deschis pe bulevardul Ion Mihalache, la numar 104. "Acolo ne-am ocupat de designul interior, de fatada. E un concept integrat. Pentru noi conteaza foarte mult sa existe o continuitate, intre ce comunica fatada unei cladiri si ce se intampla la interior", spune Elena.

Munca lor mai este vizibila si in cadrul complexului de la Sema Park, unde au integrat un spatiu comercial pentru cei de la Mega Image si urmeaza sa finalizeze un concept store in zona Domenii.

Investitie in afacere

Studio ae a inceput din pasiunea celor doi arhitecti, asa ca ideea de afacere a fost usor neglijata, dar, pentru a dezvolta un proiect sustenabil, Elena a decis sa sa inscrie la un MBA, organizat de Universitatea din Viena in Bucuresti.

"Noi ne-am concentrat foarte mult pe partea de arhitectura si ne-am dat seama ca businessul este un domeniu in sine. Ca urmare, m-am inscris la Executive MBA, ca sa facem lucrurile cat mai sustenabile. Intr-un business e ca in arhitectura: poti sa iti faci o casa singur, dar o sa iasa asa s-asa sau poti sa apelezi la un specialist. Noi nu am avut acest specialist si ne formam invatand si facand", spune Elena.

Pana acum, au ales sa reinvesteasca tot ceea ce au castigat, pentru a pregati echipa si a se profesionaliza pe cat mai multe planuri, iar anul acesta si-au propus sa isi creasca numarul de clienti si sa termine santierele incepute.

De asemenea, studio ae a decis sa implementeze un sistem de management al calitatii pentru ca proiectele sa fie realizate la aceleasi standarde. "Am ales sa facem un sistem de management integrat, care sa ne sustina calitatea proiectelor. Atunci cand am inceput serios si am considerat studio ae un business, ne-am bazat foarte mult pe pasiune. Dar, cu pasiune, ai niste limite. Ca sa poti livra un proiect, e nevoie de mai mult de atat. Ne-am dat seama ca avem nevoie de un sistem de management al calitatii", spune Andrei.

O multime de idei pentru Bucuresti

Elena s-a intors din Franta cu dorinta de a aplica si a utiliza cat mai mult din ce a invatat, asa ca a inceput sa se inscrie la cat mai multe competitii de arhitectura. Primul concurs castigat care s-a si materializat a fost Portile Vrancei. In 2011, intr-o echipa de trei, au castigat concursul international Art Urban, care propunea participantilor sa aleaga un sit si sa dezvolte un concept pentru revitalizarea spatiilor vide utile. Au ales Bucurestiul, iar conceptul de revitalizare a fost recompensat de asociatia Art Urban si Ministerul Dezvoltarii si Ecologiei din Franta cu locul I, dupa selectia celor peste 200 de echipe participante din toata lumea.

"Ne-a placut tema. Ne-a placut ca putem sa o aplicam pe Bucuresti si sa visam ce s-ar putea intampla. Ce s-ar putea face cu Bucuresti? Am luat zona Dambovitei, pentru ca am observat ca, fata de alte orase care au un curs de apa, Dambovita, in Bucuresti, nu se simte. Am observat ca si de o parte si de alta a Dambovitei, exista zone universitare mari, exista Politehnica, exista Eroilor cu Facultatea de Medicina, vizavi este Opera, Facultatea de Drept, Gradina Botanica, care fiecare are un parc, o zona care se poate deschide catre Dambovita", spune Elena.

S-au gandit cum sa transforme raul Dambovita intr-o coloana vertebrala a orasului, care sa lege spatiile verzi din Capitala si au gandit poduri, treceri pentru pietoni, renuntand astfel la gardurile din jurul multor institutii si locuri.

"In urma studiului pe care l-am facut pentru concurs, a fost relevant ca exista foarte multe functiuni. Nu ar fi nevoie de suplimentarea lor, ma refer la cele de agrement, la parcuri, la terenuri de sport, la spatii verzi, locuri de promenada. Ele exista, dar felul in care sunt blocate, le face sa fie mai putin simtite, mai putin folosite", adauga Andrei.

Pentru concursul organizat de Uniunea Arhitectilor din Romania in 2017, studio ae s-a gandit cum sa revitalizeze zona parcului Operetei, punand in evidenta denivelarea terenului si promenada de pe malul Dambovitei si posibilitatea constructiei unei pasarele de pe care sa se vada Centrul Vechi.

Cum vad doi tineri arhitecti Capitala tarii?

Cand se plimba pe strada, Elena cauta solutii la toate impedimentele pe care le are Capitala si care s-ar putea rezolva usor, fara mari investitii.

"Cand vad o cladire, mereu imi imaginez cum ar arata ea daca ar arata bine, ce s-ar putea face cu ea sau ce s-ar potrivi acolo. Mereu cand vad o cladire si nu imi place cum arata acum, ma gandesc ce s-ar putea face cu ea si ma trezesc visand pe strada: uite, aici ar mai merge un pom, aici o banca. Mi se pare neprietenos orasul, mai ales cand esti pieton. Sunt lucrurile mici care conteaza, de exemplu, trecerile de la semafor, ai borduri si nu ai coborari. Sunt lucruri de bun simt care s-ar putea face. Necesita proiecte, dar investitiile nu ar fi foarte mari si s-ar simti la nivelul utilizatorului, al celor care locuiesc in Bucuresti. Ma gandesc la solutii cand ma plimb prin Bucuresti", spune Elena.

"Pe scurt, Bucuresti are prea multe garduri si prea putine spatii pentru oameni, undeva unde sa poti sa te simti bine, fara sa simti la fiecare pas o interdictie. Acolo nu am voie sa trec, acolo nu am voie sa ma asez sau sa privesc in curtea unei institutii care are o gradina frumoasa. Nu, acolo trebuie sa fie un gard de 3 metri ca sa nu vada nimeni. Lucrurile astea reflecta foarte mult potential si nu ma refer la potential din punctul de vedere al unor dezvoltari imobiliare, poate ca exista si potentialul asta, dar ma refer la potential pentru spatii publice, spatii pentru locuitori, spatii la nivel uman", spune Andrei.

Sursa foto: Studio ae

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri