26 Martie 2012
Revista presei de business: Relansarea turismului, intre utopie si speranta
Vezi mai jos cele mai importante titluri din presa de business
Relansarea turismului, intre utopie si speranta
Dimpotriva, sunt aceleasi idei vanturate pe rand de majoritatea ministrilor Turismului, care fie nu pot fi puse in practica, fie sunt aplicate pe principiul pasilor (prea) marunti. Vremea tunurilor imobilare, atunci cand luai un hotel pe 3 lei si il vindeai pe 10 lei, a trecut, a afirmat Cristian Petrescu in scurta sa vizita.
Gigantul energetic din Oltenia, in linie dreapta
Cele trei complexuri existente in prezent, Craiova, Turceni si Rovinari, precum si Societatea Nationala a Lignitului, furnizorul lor de carbune, vor fuziona in Complexul Energetic Oltenia. Noul gigant va fi functional in luna mai, dupa cum a dat asigurari Ministerul Economiei la finele saptamanii trecute. Necesarul de investitii in companiile din Complexul Oltenia este de un miliard de euro.
Credite de stat pentru beneficiari de fonduri UE
Statul va pune la dispozitia beneficiarior de fonduri europene din domeniul agricol, care nu au cofinantarea necesara, un fond de 300 de milioane de lei, scrie Evenimentul.
Potrivit unei ordonante de urgenta, statul va infiinta un fond de creditare ai carui bani vor fi alocati de la buget si distribuiti catre agricultori prin intermediul bancilor comerciale.
Cum se lucreaza la autostrada: nemtii muncesc, romanii nu prea.
Aflat intr-o inspectie la santierul autostrazii Arad - Nadlac, in prima sa vizita in calitate de ministru al Transporturilor in judetul Arad, Alexandru Nazare a criticat modul in care se lucreaza la primul lot, in lungime de 22 de kilometri, noteaza Finantistii.ro.
Slovenia, o alta poveste de "succes" a zonei euro
Premierul Lucas Papademos a declarat in fata natiunii ca restructurarea datoriilor reprezinta un "succes istoric", care reuseste, pentru prima data, sa reduca povara datoriei publice, informeaza Bursa.
Fostul oficial al Bancii Centrale Europene nu a explicat, totusi, cum este posibila reducerea datoriei, cand un "haircut" de 110 miliarde euro este inlocuit cu imprumuturi de 130 de miliarde.