Comisia Europeana informeaza ca a luat nota de memorandumul Guvernului Romaniei privind MCV pe justitie, mentionand insa ca ultimul raport se bazeaza pe o analiza atenta, corecta si impartiala, fiind salutat inclusiv de Consiliul UE, in care Romania este parte.
"Comisia Europeana a luat nota de memorandumul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) adoptat ieri de Guvernul Romaniei. Comisia va continua sa asiste Guvernul Romaniei in eforturile sale de atingere a celor patru obiective fixate la momentul aderarii la UE. Obiectivele MCV sunt clare, iar deciziile prin care a fost stabilit Mecanismul include etape clare pentru a ajuta Romania sa obtina progrese", afirma Mark Gray, purtator de cuvant al CE.
De asemenea, Comisia Europeana considera ca concluziile la care a ajuns in raportul MCV sunt bazate pe o analiza atenta, corecta si impartiala a situatiei din Romania.
"Consiliul a sustinut deplin abordarea Comisiei din fiecare din rapoartele MCV adoptate inca din 2006. Ultimele concluzii ale Consiliului UE au fost adoptate pe 11 martie in unanimitate, inclusiv de catre delegatia Romaniei, mentioneaza ca activitatea Comisiei este salutata de Consiliu, atat cu privire la metodologia aplicata si impartaseste pe deplin obiectivele, analiza echilibrata si recomandarile continute de raport", evidentiaza pozitia CE.
De asemenea, Comisia Europeana aminteste ca in trecut a colaborat pe deplin cu guvernele Romaniei atat cu privire la partea de cooperare, cat si cea de verificare a Mecanismului.
"Aceasta colaborare a fost cheia realizarii progreselor recunoscute in rapoartele MCV. Romania a beneficiat de asemenea de o contributie importanta din bugetul UE pentru a sustine masurile din domeniile justitiei si afacerilor interne atat in perioada de preaderare, cat si in cea postaderare. Comisia va continua in aceasta abordare si se va asigura ca angajamentele asumate sa fie onorate", concluzioneaza declaratia institutiei de la Bruxelles.
Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeana (CE) in 2006, avea in substanta lui patru conditionalitati, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent si eficient, consolidarea capacitatii si responsabilitatii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea si impactul implementarii noilor coduri de procedura civila si penala, infiintarea, responsabilitatea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, continuarea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt, precum si combaterea coruptiei in cadrul administratiei publice locale.
Totodata, in functie de indeplinirea sau neindeplinirea acestor conditionalitati, tezele initiale prevedeau modificarea deciziei in cazul in care CE considera ca este necesara modificarea obiectivelor de referinta, respectiv decizia trebuia abrogata atunci cand Romania a atins un nivel "satisfacator" in realizarea obiectivelor de referinta.
"In primul rand, nu cunoastem ce se intelege prin sintagma «satisfacator», sintagma care, in versiunea din limba romana, nu exista. Ea exista ca atingere de obiective, deci nivel «satisfacator» este doar in versiunea engleza a documentului. Prin urmare, ar trebuit sa fi fost anticipat definita notiunea de «nivel satisfacator», pentru a vedea standardul la care trebuie sa ne raportam in realizarea acestor obiective”, a spus Pivniceru.
In acelasi context, ministrul Justitiei a mai afirmat ca nu exista un standard european unanim agreat cu privire la sistemele judiciare, cu care sa se poata compara Romania, pentru a se verifica daca a atins standardul satisfacator in indeplinirea conditionalitatilor.
“In absenta unui numitor comun de valorizare a realizarii conditionalitatilor, este dificil a se sti cand si cum anume s-au prin ce modalitati putem ajunge la acel nivel satisfacator", a spus Mona Pivniceru.
O alta observatie continuta in memorandum se refera la faptul ca partea tehnica de conditionalitate s-a mutat catre cea politica. In opinia ministrului, autoritatile romane care trebuie sa furnizeze datele de evaluare, pe de-o parte, si CE, pe de alta, opereaza cu standarde si unitati de masura diferite, pentru ca nu exista o metodologie de lucru comuna, ceea ce duce la rezultate diferite.
"Lipsa acestei metodologii duce la o monitorizare continua, monitorizare care, de la conditionalitate initiala, prin intermediul recomandarilor, a ajuns sa acopere noi arii si domenii de monitorizare. Acest mecanism a functionat eminamente ca un mecanism de verificare. Noile obiective au fost adaugate unilateral. Nu a existat o cooperare efectiva. Fiecare raport (MCV - n.r.) a fixat, practic, pur contestativ conditiile si obiectivele pe care a dorit sa fie monitorizate", si-a aratat nemultumirea Mona Pivniceru.
Potrivit ministrului Justitiei, daca obiectivele erau fixate anticipat si intr-un spatiu temporal prestabilit, Romania putea sa aiba o pozitie proactiva la indeplinirea acestora, si nu una reactiva.
"Dar poate cel mai important aspect este lipsa de stabilitate a conditionalitatilor. In afara ca nu se stie care sunt pasii de urmat, cu fiecare raport adaugat pe parcursul celor sase-sapte ani de monitorizare s-au tot adaugat noi si noi recomandari, desigur de executat pentru statul roman", a spus ministrul.
Mona Pivniceru a trecut in revista, la fiecare conditionalitate, obiectivele suplimentare de indeplinit aparute in fiecare nou raport al CE, unele dintre acestea fiind, in opinia sa, "adaosuri nepermise".
Referitor la numirea sefilor Parchetului General si DNA, ministrul a aratat ca, ulterior, CE a introdus recomandari suplimentare. "Procedurile actuale, adica procedurile instituite prin legea din 2005 care reglementa doar faptul ca ministrul Justitiei propunea, CSM dadea avizul consultativ si presedintele Romaniei opera numirea. In 2012, una din recomandarile politice se referea tocmai la introducerea procesului transparent de numire a sefilor la varf din parchete, ceea ce inseamna ca recomandarile s-au schimbat esential, ele creeaza instabilitate, pun sub semnul intrebarii consecventa actiunii Comisiei din moment ce Comisia insasi isi modifica esential propriile recomandari, cea din 2012 fiind contrara celei din 2007", a spus Pivniceru.
Alta observatie cuprinsa in memorandum se refera la faptul ca investigarea faptelor de coruptie la nivel inalt a fost extinsa, in raportul MCV din 2008, si asupra judecatorilor. De asemenea, conditionalitatea ce prevedea prevenirea si combaterea coruptiei la nivelul administratie publice locale a fost extinsa, prin rapoartele din 2011 si 2012, in domeniul achizitiilor publice si fraudarea fondurilor europene.
"An de an, recomandari noi s-au adaugat conditionalitatii initiale", a subliniat Pivniceru.
Memorandul cuprinde si o analiza a evolutiei sistemului judiciar pana in prezent si enumera recomadarile suplimentare aduse la conditionalitatile initiale, dar propune si un nou mod de lucru in raport cu CE.
"Guvernul Romaniei a agreat ideea ca acest mecanism este de cooperare si verificare, prin urmare trebuie valorizata latura de cooperare din acest mecanism si ne-am gandit ca cea mai buna solutie ar fi elaborarea unei metodologii de lucru comune cu CE, in care sa definim ce inseamna nivel satisfacator, in care sa definim standardul sau limita pana la care se poate considera ca statul roman si-a indeplinit satisfacator obligatiile, indicatori concreti si specifici prin care sa poate fi masurate si evaluate performantele, sa se includa in aceasta metodologie si modalitate de culegere a datelor si informatiilor pentru progresele realizate, sa se includa un mecanism transparent de verificare a datelor si informatiilor, sa se inlature orice monopol al surselor, precum si o baza cat mai larga si diversificata de culegere a datelor si informatiilor. Nu in ultimul rand, sa se utilizeze un limbaj clar, logic, precis, determinat, nesusceptibil de interpretari, cu excluderea oricarei interferente de ordin politic", a explicat ministrul.
Mona Pivniceru a precizat ca Romania va solicita o expertiza tehnica de la CE, pentru a se stabili ce s-a rezolvat si ce mai este de rezolvat, cu predictibilitate.
Memorandumul prezentat de Pivinceru propune convenirea de catre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana a unei metodologii concrete de lucru, fundamentate pe recomandarile ce au fost deja indeplinite, precum si pe cele care au mai ramas de indeplinit, intr-un cadru referential comun (in virtutea dimensiunii de cooperare, care ar trebui sa caracterizeze intregul exercitiu).
De asemenea, se propune stabilirea standardelor care trebuie sa caracterizeze functionarea institutiilor judiciare si a celorlalte entitati implicate in implementarea obiectivelor de referinta, pentru a putea determina nivelul satisfacator al indeplinirii obiectivelor de referinta.
In 30 ianuarie, la publicarea celui mai recent raport MCV, Comisia Europeana a afirmat ca, desi unele progrese s-au facut, Romania ar trebui sa intreprinda mai mult pentru functionarea statului de drept, purtatorul de cuvant al CE Mark Gray precizand ca s-au facut cativa pasi, dar nu toti cei recomandati.
Urmatorul raport MCV ar urma sa fie prezentat in decembrie.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
