Vasi Andreica, CEO Anvas Group, proprietar al lantului de cafenele Ted’s Coffee, petrece Craciunul de anul acesta cu familia, in Maramures, in locul unde s-a nascut si isi aminteste de cadourile gasite sub brad inainte de 1989, care, desi modeste, erau mereu asteptate si fascinante. Am stat de vorba cu Andreica, in cadrul proiectului derulat de WALL-STREET cu Hospice Casa Sperantei, despre "febra" cumparaturilor de Craciun si despre amintirile din iernile care au trecut.


Acest articol face parte dintre-un proiect editorial desfasurat de WALL-STREET cu HOSPICE Casa Sperantei, in care aflam cum simt si petrec Craciunul managerii din companiile din Romania.

Ted’s Coffee si Hospice Casa Sperantei au un proiect denumit „Happiness in a cup” prin care doneaza o suma de bani catre Hospice Casa Sperantei. Astfel, clientii care aleg un pahar personalizat cu desenele copiilor de la Hospice, platesc un leu in plus, care este donat catre organizatia de ingrijire paliativa.

Wall-street.ro (WS): Cand ati auzit de Hospice si in ce context?

Vasi Andreica (V.A.): Am auzit de Hospice in diferite contexte, dar nu stiam exact cu ce se ocupa, stiam doar ca sunt o fundatie ca multe altele. In schimb, in momentul in care am avut o discutie cu o persoana de la Hospice despre ceea ce fac ei exact, tin minte ca dupa ce a plecat persoana respectiva, am stat mut vreme de cateva minute gandindu-ma ca, de fapt, eu chiar nu am nici o problema si ca sunt un norocos din toate punctele de vedere, si ca tot ceea ce mie imi par greutati sunt de fapt niste banalitati. Atunci am realizat ca oamenii acestia sunt cu adevarat eroi si ca trebuie sa ma implic si sa incerc sa-i ajut cu tot ceea ce imi sta in putinta. Apoi am inceput sa gandesc un proiect care sa dureze ani de zile, nu doar o campanie cu o durata limitata. Si asa a aparut proiectul Happiness in a Cup. (...) In toata reteaua TED’S avem o linie de pahare desenate de copiii Casei Hospice, pahare absolut superbe, in care clientii isi pot savura bautura preferata platind 1 leu in plus care ajunge la Hospice. Pot sa spun ca in ultima luna 7.000 de prieteni TED’S au ales paharele campaniei si ca speram ca numarul lor sa ajunga la 10.000 in cel mai scurt timp. De fapt, imi doresc ca 10% din toti cei care ne trec pragul sa foloseasca aceasta modalitate de a dona. Si sunt convins ca asa va fi. Asa cum am spus, nu vorbim de o campanie, ci de un mod de a ajuta putin, dar mereu, nu doar o data sau din cand in cand.

WS: Pentru majoritatea oamenilor, sarbatorile de iarna inseamna „acasa” si „cadouri”. Ce inseamna pentru dumneavoastra „acasa” si unde va simtiti „acasa”? Ce cadouri va place sa faceti?

V.A.: Acasa pentru mine inseamna acolo unde sunt cu familia mea, nu are neaparat legatura cu un loc anume. M-am nascut in Maramures, un loc unde obiceiurile sunt pastrate cu sfintenie, si unde Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori. Am crescut in acest spirit si pana azi nu s-a schimbat nimic in ceea ce priveste perceptia acestei sarbatori, cu adevarat magice. Imi place sa fac cadouri care sa-i surprinda pe cei apropiati. Imi place sa le vad reactiile cand primesc ceva ce si-au dorit si eu am reusit cumva sa aflu.

WS: Ce va doriti sa primiti de Craciun?

V.A.: Sincer, cred ca am primit mai mult decat mi-am dorit, prin urmare pot sa spun ca nu imi doresc mai mult. Am o familie frumoasa, sunt inconjurat de prieteni si cel mai important, suntem toti sanatosi. Ce ai putea sa-ti doresti mai mult? Sunt un norocos si multumesc in fiecare zi pentru asta!

WS: Credeti ca este important sa ajutam si sa daruim in aceasta perioada?

V.A.: Nu doar cred, sunt absolut convins ca trebuie sa oferim o parte din ceea ce avem celor mai putin norocosi, si nu doar in aceasta perioada, ci mereu, ca o normalitate a vietii cotidiene. Asa cum o companie are obligatia morala de a inapoia o parte din profit societatii in care isi desfasoara activitatea si noi, ca persoane, trebuie sa ajutam mereu. Aici nu ma refer neaparat in a da bani, lucrul care la final este cel mai simplu, ci sa ne implicam cu adevarat in a schimba destinele celor cu care soarta nu a fost atat de generoasa cum a fost cu noi, trebuie sa fie o normalitate in viata noastra. Din pacate, si in acest domeniu, al caritatii, suntem departe de ceilalti europeni.

WS: Ce planuri aveti pentru Craciunul din 2019?

V.A.: Anul acesta vom petrece Craciunul in Maramures, in locul unde m-am nascut. Din pacate ajung destul de rar acolo, desi locul ma incarca de energie de fiecare data cand il vizitez. Este cu adevarat o evadare din cotidian, este locul unde devin din nou persoana din copilarie.

WS: Ce parere aveti despre "febra cumparaturilor" de Craciun?

V.A.: Nu sunt neaparat un fan al acestei febre, dar pana la urma are ceva magic, chiar daca real este o meteahna a consumerismului modern. Nu am importat doar lucrurile bune de afara.

WS: Care este cea mai placuta amintire de Craciun?

V.A.: Am multe amintiri din copilarie de care imi amintesc cu drag, dar cred ca cea mai placuta este cea cu Craciunul din 2009, care a insemnat primul Craciun in trei, pe 21 decembrie nascandu-se primul meu copil, Tudor, si in seara din ajunul Craciunului aducandu-l acasa. A fost cu adevarat un Craciun magic!

WS: Cum va petreceati Craciunul cand erati mic?

V.A.: In familie, asteptand Mosul, ca toti ceilalti copii, de altfel. Asa cum spuneam, am amintiri superbe cu casa impecabil de curata, pomul de Craciun impodobit si cu bomboane pe care nu le puteam manca pana a doua zi, mirosul de sarmale gatite de mama si cu colindele lui Hrusca in fundal.

WS: Ce primeati de Craciun cand erati mic?

V.A.: Am prins vremurile de dinainte de 1989, deci cadourile de sub pom erau cumva limitate ca oferta, toti copii primind relativ aceleasi lucruri. Dar asta nu inseamna ca nu eram fascinati de fiecare data cand gaseam cadourile sub brad.

WS: Care este colindul sau melodia preferata iarna?

V.A.: Si aici imi revine in minte copilaria din Maramures si inevitabil Hrusca, care a cules colinzile lui din acea zona. Am crescut cu ele si astazi imi creeaza aceeasi stare ca atunci cand le ascult.

WS: Care este mancarea favorita de Craciun? Cine prepara masa de sarbatori in familia dumneavoastra?

V.A.: Categoric sarmalele mamei, mai ales ca in seara de Craciun, in Maramures, se gatesc intr-un mod special. Pentru mine, fara ele nu ar fi Craciun. Ar mai fi si masa de a doua zi, pregatita de bunica, la care participa absolut toata familia, fara nici o exceptie. Acesta este, de asemenea, o amintire puternica.

WS: Care este mirosul care va aduce aminte de sarbatorile de iarna?

V.A.: Daca revin iar la sarmale, cred ca exagerez, nu-i asa?

WS: Cum arata Craciunul ideal pentru dumneavoastra?

V.A.: Alaturi de familie, indiferent daca suntem acasa la Bucuresti, in vizita la parinti in Maramures, undeva in Asia la caldura sau pe o partie de schi in Austria.

WS: Care sunt rezolutiile pentru 2020?

V.A.: Sa fiu mai bun, sa evoluez ca persoana si sa petrec mai mult timp alaturi de familie. Sa ajut mai mult decat o fac acum si sa incerc sa fiu un exemplu atat pentru copiii mei, cat si pentru colegi.

WS: La final de an, ce a fost bine si ce ar trebui imbunatatit in anul care vine?

V.A.: Am avut un an bun, atat din punct de vedere profesional, cat si personal, dar intotdeauna este loc de mai bine. Profesional, imi doresc sa am o companie in care toti cei implicati sa se simta acasa si sa fie mandri ca fac parte din ea, iar personal imi doresc sa cunosc oameni care sa ma inspire si de la care sa invat lucruri noi.

Citeste si:

    Redirectioneaza 20% din impozitul pe venit/profit pentru serviciile de ingrijire paliativa oferite de HOSPICE Casa Sperantei pacientilor adulti si copii care sufera de o boala incurabila. Detalii pe: https://www.hospice.ro/20hospice/.

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Anca Olteanu
    Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Social »



    Setari Cookie-uri