E interesant cum, în această perioadă, oricine poate fi profet, chiar în țara lui! Am văzut acest grafic circulând viral zilele trecute, fără niciun fel de analiză și de comentarii. Recunosc că m-am gândit de două ori dacă să îl distribui și eu, să nu particip la această diseminare de studii eronate, dar vi-l pun la dispoziție tocmai pentru a încerca să vă demonstrez contrariul, scrie Marius Ghenea pe blogul personal.

Marius Ghenea spune că modelul i se pare foarte simplist și faptul că aparent corespunde cu realitatea zilelor și săptămânilor trecute în România este mai curând o coincidență (sau de fapt “în căutarea unei coincidențe”) decât meritul modelului. Acesta vine și cu câteva contra-argumente:

  • Modelul începe pe 8 martie, când în România existau deja în realitate foarte multe cazuri de Covid19 (chiar dacă doar 13 documentate), pentru că deja veniseră în țară zeci de mii de români din vacanțe sau din Italia, țară care, să nu uităm, a început măsurile anti-covid19 din luna februarie!
  • 8 martie nu este ziua zero în acest sens, ci ziua în care s-au luat deja primele măsuri importante de distanțare socială (au fost interzise evenimentele cu mai mult de o mie de persoane, interzise vizitele în spitale, etc.), ceea ce nu pare să fie luat în calcul în modelul propus.
  • Numărul de infectați scade în mod bizar din ziua 1 în ziua 3, fără motiv, ceea ce sugerează o eroare într-o funcție utilizată în model (poate o problemă la un “capăt”). Oricum este absurd să ne imaginăm că a putut exista o asemenea situație, cu zeci de mii de români continuând să vină în România din focarul italian de infecție. În plus, persoane avizate susțin că virusul SARS-cov2 pare să fie mai contagios exact în primele zile, chiar de la pacienți asimptomatici (nici acest lucru nu este luat în calcul în model).
  • Modelul nu ia în calcul elemente foarte importante cum ar fi comportamentele sociale ale populației sau vârsta populației (toate modelele serioase analizează și acest lucru, mai ales pentru nevoile de spitalizare, pentru ATI și pentru estimarea numărului de decese).
  • Poate cel mai important argument care arată superficialitatea modelului propus este faptul că el nu ia în considerare că intervenția guvernamentală pe distanțarea socială a fost făcută etapizat! În mod normal, modelul ar trebui să reflecte și, într-o oarecare măsură măcar, să prezică aceste trepte de distanțare socială, ele ar trebui să fie vizibile în grafic. Procentul de distanțare ar trebui să fie schimbat, de la un scenariu de criză la altul (la început, aveam o recomadare să stăm în casă, dar nu trebuia să facem adeverințe sau declarații pe propria răspundere, ceea ce evident sugerează o rată de conformare mai mică, apoi au apărut adeverințele, au apărut amenzile și dosarele penale, etc., ceea ce sugerează o creștere a ratei de conformare, care în model este păstrată la 2/3 sau 67% în toată perioada!).
  • Ziua 22, considerată în model ziua “intervenției”, este data de 30 martie, nu înțeleg ce s-a întâmplat semnificativ în acea zi, în afară de carantina anunțată la Suceava, însă măsurile de distanțare socială fuseseră luate deja de Guvernul României de două săptămâni, iar ieșirea din casă pe baza de adeverință era deja obligatorie de pe 23 martie. Nu înțeleg ce înseamnă acea zi de final de martie, 30 martie, mai ales că după ziua 22 din grafic, adică fix de pe 1 aprilie se observă un comportament cu totul diferit al virusului ucigaș, care pare deja să spună “am pierdut lupta, mai stau puțin și plec”. Sincer, chiar și acest lucru mă face să cred că are mai curând aspectul unei glume de 1 aprilie!
  • Evoluția după această zi fatidică (a 22-a din model) este în continuare una de neînțeles, practic într-o săptămână după acea zi, numărul de infectați începe deja să scadă în România, ceea ce mi se pare neverosimil, practic acea zi este peste 1-3 zile față de azi, duminică 5 aprilie. Oricât de mult mi-aș dori că de mâine-poimâine (când se împlinește o săptămâna de la 30 martie), să începem să vedem că numărul de infectați scade, nu cred că așa ceva se va întâmpla.
  • O altă dovadă de abordare neprofesionistă a modelului este că ni se spune că numărul de “spitalizați” reprezintă de fapt numărul total de infectați anunțați de GCS zilnic, ori într-o analiză foarte simplă, cele două numere nu au nicio legătură între ele! Știm cu toții că numărul de infectați anunțați zilnic de guvern este pe baza schemei de testare aplicate și mai ales capacității fizice de testare din România, nu înseamnă de fapt decât o indicație relativă a evoluției covid19 în România. Potrivirea numărului respectiv anunțat în trecut, într-o zi sau alta, de GCS, cu cel din modelul acesta, poate fi în cel mai bun caz o coincidență, în cel mai rău caz poate fi o dovadă că întotdeauna putem prezice trecutul mai bine decât viitorul, dacă știți ce vreau să spun.

Citiți materialul integral pe Ghenea.ro.

Citeste si:
Marius Ghenea, antreprenor: Acum începe dificultatea pentru...
Marius Ghenea, antreprenor:...


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Citește și
ANM a emis o atenționare cod galben de ploi. Ce județe sunt afectate
Setari Cookie-uri