Neoficial, romii reprezintă cea mai numeroasă minoritate din România, cu aproximativ 2 milioane de membri. Totuși, la recensământe doar un sfert dintre ei își declară etnia. Frica, lipsa de încredere în autorități, dar și istoria care le-a arătat că, în 1940, după recensământ, cei care au declarat că sunt romi au fost deportați de regimul Antonescu, îi fac să își ascundă rădăcinile. În prezent, după peste 500 de ani de sclavie și după milioane de romi uciși în timpul Holocaustului, încă nu știm cum să îi ajutăm să se integreze și să trăiască o viață decentă. Ca de obicei, problema începe de la școală.
Pe 8 aprilie a fost Ziua Internațională a Romilor. În ciuda mișcărilor tot mai vocale ale romilor, mulți încă își neagă originile. Rușinea sau frica sunt principalele cauze. Dacă ești român și vorbești cu un rom, cel mai probabil o să se scuze, o să-ți spună că nu fură, că nu e „ca alții”. Stereotipurile s-au interiorizat până când au devenit reguli. Dacă ești rom și ești cinstit, ajungi să crezi că ești o excepție, așa că simți nevoia să te scuzi.
De cele mai multe ori, integrarea de la romi nu pleacă de la educarea celor săraci și excluși din comunități, izolați în ghetouri și în cartiere segregate, ci de la educarea majoritarilor. Am analizat 29 de manuale școlare de istorie aprobate de Ministerul Educației, manuale pentru clasele 4-12, ca să aflăm ce învățăm la școală despre cultura și istoria romilor. Chiar dacă oficial sunt a doua cea mai mare minoritate din România, majoritatea manualelor parcă susțin că în țara noastră există doar 2-3 romi izolați în cartiere mărginașe.
Citeste si:
În 2018, UNESCO explica faptul că este incredibil de important să educăm oamenii despre ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului. Specialiștii spun că copiii trebuie să învețe despre una dintre cele mai mari tragedii din istoria omenirii ca să înțeleagă pericolele prejudecăților și a discriminării, dar și despre puterea pe care o au ideologiile extremiste.
În SUA există o problemă cu o esență similară. Copiii învață târziu despre sclavia afro-americanilor, în timp ce manualele sunt considerate incomplete și neadecvate. Sclavia și discriminarea a perpetuat rasismul, în timp ce sărăcia, lipsa educației și neîncrederea în autorități sunt probleme care își au rădăcinile în interacțiunile din trecut. Stereotipurile pe care le avem față de romi sunt perpetuate ca o problemă de rasă. Dar rasele nu au vreun fundament genetic. Sunt doar etichete pe care le-am inventat. În SUA, rasele au apărut tocmai din cauza sclaviei, după ce albii au ținut să se separe de ceilalți oameni.
Citeste si:
Manualele școlare
Shutterstock
Manualele școlare îi menționează în treacăt pe romi atunci când vorbesc despre minoritățile din România. Sunt lăsați la urmă, după sași, secui, maghiari, tătari, uneori chiar și după albanezi. În alte părți, ei nici măcar nu sunt menționați, de parcă nici n-ar existat. În plus, doar în clasa a 8-a se vorbește în ansamblu despre sclavia romilor și despre deportările și epurările din timpul Holocaustului, în timp ce în clasele a 11-a și a 12-a se vorbește doar despre 10.000 sau 25.000 de romi care au fost deportați, dar nu și uciși.
În manualele aprobate de Ministerul Educației, primele mențiuni despre romi apar în clasa a 4-a. Un singur manual descrie în profunzime faptul că au fost nomazi și că practică meserii vechi, în timp ce în celelalte sunt menționați doar când se vorbește despre minoritățile din România. Totuși, apare și varianta peiorativă „țigan”. În manualele din semestrul 2 din clasa a 4-a nu apare nici măcar odată cuvântul rom.
Citeste si:
În clasele a 5-a și a 6-a copii nu văd nici măcar odată cuvântul rom, chiar dacă se vorbește despre minorități. Totuși, romii se pierd în categoria „și alții”, în timp ce maghiarii, sașii și secuii sunt în prim plan.
În manualele din clasa a 7-a romii apar menționați în treacăt, uneori chiar și cu denumirea de „țigani”. În 3 manuale, romii apar menționați doar de 7 ori, în propoziții scurte, în care se menționează fugitiv că și ei au fost victimele naziștilor.
În teorie, manualele de clasa a 8-a detaliază mai mult situația istorică a romilor. Se vorbește despre faptul că romii au fost sclavi mai bine de 500 de an, despre politicile de deportare și de epurare a romilor din timpul celui de-al doilea război mondial și despre politica anti-romă pe care a avut-o Ion Antonescu. În plus, manualele sugerează exerciții în care elevii pot să discute despre prejudecăți și despre stereotipuri.
Citeste si:
Holocaustul romilor, fantoma care apare greu în manualele de istorie
Shutterstock
După zecile de mențiuni din clasa a 8-a despre romi și sclavia prin care au trecut, în clasa a 11-a, atunci când se studiază Holocaustul, romii ajung din nou în planul secund. În 5 manuale, romii sunt menționați doar de vreo 7 ori. Propozițiile de câteva cuvinte în care se spune că romii au fost deportați sau că au fost victimele naziștilor înlocuiesc o istorie întreagă de discriminare și de crime. Într-un manual publicat de editura Corvin se menționează că „țiganii” au fost trimiși în tabere de concentrare, dar se spune că evreii au fost cei care au fost uciși. Alte două manuale nici măcar nu menționează crimele comise împotriva romilor.
În patru manuale de clasa a 12-a cuvântul „rom” apare de sub 10 ori. În manualul publicat de editura Corvin se vorbește menționează despre faptul că romii au fost sclavi, dar atunci când se vorbește despre diversitate etnică romii nu sunt menționați, spre deosebire de albanezi, greci sau bulgari. Alte manuale se mulțumesc doar cu afirmarea existenței romilor ca minoritari, nimic mai mult.
Citeste si:
Într-un manual publicat de editura Corint pare că Ion Antonescu, cel care ne-a aliat cu naziștii și care a deportat romi și evrei din România pare că este lăudat. Se spune că romii au fost deportați în Transnistria și că sunt o minoritate importantă, în timp ce Antonescu pare lăudat că n-a omorât atât de mulți evrei precum celelalte state europene.
Știm puține despre romi
Câți dintre noi știm despre terorile prin care au trecut romii? Sclavia, deportările și genocidul e înlocuit de petreceri, furturi și cazuri de sărăcie și de analfabetism, dar sursa problemelor devine genetică, nu socială. „Așa e neamul lor”.
Shutterstock
Programa școlară din România din 2019 menționa o singura dată despre minoritatea romă.
„Elevii cu dizabilități sau elevii care aparțin minorității rome au, de asemenea, rezultate ale învățării mai slabe, dar și rate mai ridicate de absenteism și abandon școlar, continuând într-o măsură mai redusă studiile într-un nivel superior de educație. Analiza acestor rezultate demonstrează importantele provocări cu care se confruntă România din perspectiva echității, dat fiind că rezultatele înregistrate de elevii din mediul rural sau a celor care provin din familii dezavantajate socio-economic sunt sensibil mai slabe”. Problema e afirmată, identificată, dar dorințele de schimbare nu se văd în manualele școlare din ce în ce mai îndepărtate de realitate.
Citeste si:
Dacă ești copil și la istorie înveți doar despre maghiari, secui și sași, cum o să te comporți când o să vezi un rom, în ultima bancă, mai ales dacă părinții te amenință că te vor lua cei îmbrăcați în fuste înflorate?
Răspunsul nu e complicat. Un sondaj IRES realizat în 2020 arată că 70% dintre români nu au încredere în romi. Majoritatea îi asociază cu hoția și cu lenea. Românii cred că romii au prea multe drepturi și că statul ar trebui să fie mai violent cu romii. Un lucru similar s-a observat și în cazul abuzurilor poliției care au fost comise asupra romilor. În timp ce în timpul protestelor anti-corupție din 2018 jandarmeria a devenit „cea mai proastă meserie”, în aprilie 2020, după ce mai mulți bărbați din Bolintin Vale au fost întinși pe jos și bătuți de poliție și de jandarmi, organele de ordine au fost felicitate. Majoritatea criticilor se refereau la severitatea bătăii: „de ce i-au bătut așa de ușor?”.
În timp ce 83% dintre cei care au răspuns la studiul făcut de IRES cred că romii trebuie să se integreze în societate, doar 16% ar fi de acord să fie vecini cu un rom, în timp ce doar 30% ar vrea ca romii să trăiască în România.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
