Umanitatea se află într-un proces rapid de îmbătrânire, cu efecte multiple care trebuie să fie abordate global și integrat. Una dintre cele mai grave consecințe ale îmbătrânirii este izolarea seniorilor. Una dintre cele mai eficiente soluții este viața seniorilor în comunitate. Complexele rezidențiale pentru seniori sunt o soluție modernă pentru pentru binele seniorilor și pentru buna funcționare a societății.
„Seniorii sunt o resursă inestimabilă pentru noi toți. Este important ca și în România să începem să dezvoltăm soluții globale și integrate, care să țină seama de schimbările demografice și să asigure calitatea vieții seniorilor și participarea lor activă la viața societății”, declară Călin Sarchiz, Fondator & CEO Valea Izvoarelor Senior Living.
Lumea îmbătrânește rapid. Ce înseamnă asta?
Umanitatea se află într-un proces rapid de îmbătrânire. În doar câteva decenii, la nivel global se va produce o transformare demografică ireversibilă. Până în 2050, la nivel mondial, persoanele de peste 60 de ani vor depăși numărul celor sub 14 ani.
În Uniunea Europeană, conform Eurostat, până în 2050, numărul persoanelor în vârstă (65 de ani sau mai mult) va crește de la 90,5 milioane la începutul anului 2019 la 129,8 milioane. În ceea ce privește România, Institutul Național de Statistică semnalează, la rândul său, fenomenul de îmbătrânire a populației, cauzat în principal de scăderea natalității, de creșterea speranței de viață și de migrație. Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani reprezintă 18,3% din totalul populației, procent care se preconizează că va ajunge la 22,3% până în anul 2030. Raportul de dependență demografică este, desigur, în creștere: 51,9 persoane dependente la 100 persoane adulte la 1 ianuarie 2019, față de 46,9 la 1 ianuarie 2010.
Fenomenul de îmbătrânire a populației are consecințe demografice, economice, sociale și medicale multiple, a căror complexitate necesită o abordare globală și integrată. Îmbătrânirea este în egală măsură o problemă individuală și socială, care trebuie abordată atât din perspectivă materială, cât și din perspectivă umană. Astfel, soluțiile nu se pot limita strict la seniorii care au nevoie de ajutor și la familiile acestora, ci trebuie să abordeze și aspectele de la nivel de societate și comunitate. În plus, este vital să fie concepute și soluții cu rol de prevenție, care să le asigure seniorilor o îmbătrânire sănătoasă, atât pentru binele lor, cât și pentru binele societății, care are nevoie de seniori activi și implicați pentru a funcționa optim.
Procesul de îmbătrânire atrage modificări importante în viața omului, începând de la modul în care acesta se percepe pe sine, lumea și viața, până la modificări legate de viața profesională și socială și schimbări legate de starea de sănătate. Una dintre cele mai grave consecințe ale îmbătrânirii este izolarea seniorilor. Una dintre cele mai eficiente soluții pentru sănătatea și bunăstarea seniorilor, precum și pentru buna funcționare a societății este traiul seniorilor în comunitate.
Seniorii și epidemia de singurătate
Persoanele în vârstă locuiesc mai ales singure și sunt mai puțin implicate social. La nivel mondial, ne confruntăm cu a adevărată epidemie de singurătate. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 20-34% dintre persoanele vârstnice din China, Europa, America Latină și SUA suferă de singurătate. Iar cifrele cresc atunci când vârstnicii au probleme de sănătate fizică sau mentală, mai ales când aceștia suferă de boli cardiovasculare, depresie, anxietate, demență.
La solicitarea Asociației Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor, în perioada 27 septembrie – 12 octombrie 2021, Kantar România a realizat studiul “Explorarea și măsurarea singurătății la persoanele vârstnice din România”. Conform acestuia, în România 1 din 4 seniori din mediul urban, respectiv peste 450.000 de seniori, se confruntă cu un grad ridicat de singurătate, iar 36% dintre seniorii intervievați resimt un grad mediu de singurătate. De asemenea, 32% dintre seniori se simt marginalizați și trăiesc într-o continuă izolare. Interacțiunile sociale sunt restrânse ca urmare a stării de sănătate precare sau a pierderii partenerului de viață, astfel încât 28% dintre vârstnici ajung să socializeze cu nu mai mult de 4 persoane pe lună.
Sunt predispuși la singurătate și izolare seniorii care trăiesc în mediul rural, au o capacitate diminuată de a-și desfășura activitățile de zi cu zi (ca urmare a deteriorării stării de sănătate și a funcțiilor cognitive), care au venituri și educație reduse (adeseori, aceștia dispun de mai puține resurse), care și-au pierdut partenerul de viață sau o parte din prieteni, care locuiesc singuri, suferă de depresie, se simt neînțeleși.
La nivel comunitar și societal, singurătatea și izolarea socială a vârstnicilor sunt cauzate de marginalizarea și discriminarea pe criterii de vârstă, de lipsa resurselor socio-economice, educația precară, lipsa mijloacelor de transport adecvate, lipsa accesului la tehnologia digitală, etc.
Singurătatea și izolarea socială au un impact masiv asupra sănătății fizice și mentale a seniorilor și reduc drastic calitatea vieții acestora. Printre consecințe se numără: deteriorarea stării de sănătate subiectivă, declinul cognitiv și motor, stres și depresie, scăderea calități somnului, dizabilitate, boli cardiovasculare, etc. Toate acestea conduc la utilizarea sporită a serviciilor de îngrijire a sănătății, la instituționalizare și la creșterea mortalității.
Problema izolării și a singurătății necesită atât intervenții sociale și medicale, cât și umane. Serviciile tradiționale de asistență socială pentru persoanele în vârstă se concentrează pe a-i ajuta pe seniori să se adapteze la schimbările generate de îmbătrânire și se limitează mai ales la persoanele vârstnice și la familiile lor. Dar unele probleme cu care se confruntă seniorii – cum ar fi sentimentul de neputință și neajutorare, problemele de stimă de sine și sentimentul de autoeficacitate scăzută – sunt încă abordate inadecvat de societate. Seniorii nu sunt doar o categorie care are nevoie de servicii de asistență, ci sunt oameni care au foarte multe de oferit. Persoanele vârstnice trebuie să fie membri activi ai societății, cu o contribuție semnificativă la bunul mers al lucrurilor și la formarea generațiilor tinere, cu impact asupra elaborării politicilor economice, sociale și administrative etc.
Îmbătrânirea sănătoasă și comunitatea
Îmbătrânirea sănătoasă înseamnă mai mult decât sănătate fizică. Îmbătrânesc sănătos oamenii care au o viziune pozitivă asupra vieții și a propriei persoane, care au capacitatea de a face față situațiilor cauzatoare de stres și se bucură de o bună calitate a vieții. Acești factori depind, într-o mare măsură, de contactele sociale și de viața în comunitate.
După cum bine știm, ceea ce nu se utilizează se deteriorează. Astfel, dat fiind faptul că oamenii sunt ființe sociale, legăturile cu ceilalți oameni îi stimulează emoțional și susțin funcționarea fizică și cognitivă. Prin urmare, contactele sociale cresc starea de bine a seniorilor, le mențin sănătatea mentală, echilibrul emoțional și le salvează viața.
Prin urmare, o soluție vitală pentru binele seniorilor și al societății este dezvoltarea și construirea de comunități în care seniorii să aibă un rol activ, la care să contribuie și în care să fie implicați, unde să aibă un cuvânt de spus și să poată alege ce doresc, ce au nevoie și ce este bine pentru ei. Sentimentul de independență, sentimentul de apartenență și de încredere în ceilalți, sentimentul de colaborare și de utilitate mențin starea de bine, susțin o bună percepție de sine și dau sens vieții. În acest fel, seniorii se vor putea concentra pe darurile înaintării în vârstă, nu pe lipsurile aferente, iar îmbătrânirea va deveni o etapă de viață naturală, mai bine înțeleasă și mai ușor acceptată, inclusiv de cei tineri.
O soluție importantă cu privire la viața seniorilor în comunitate este îmbătrânirea pe loc („ageing in place”), care reprezintă capacitatea de a trăi în propria casă și comunitate în siguranță, în mod independent și confortabil, indiferent de vârstă, venit sau nivel de abilități. Modificările pe care înaintarea în vârstă le aduce în viața oamenilor sunt suficient de mari fără ca aceștia să mai fie nevoiți să facă față și schimbării de domiciliu, cu toate consecințele emoționale aferente: punctul de cotitură pe care îl reprezintă, ieșirea din mediul familiar, plecarea de lângă prieteni și cunoscuți etc.
Astfel, în ultimii ani a apărut conceptul de comunitate în care politicile, serviciile și structurile sunt concepute pentru a sprijini înaintarea în vârstă, unde seniorii să îmbătrânească activ, să trăiască în siguranță, să se bucure de o sănătate bună și să continue să aibă un rol activ în societate.
Cluj Senior Village primul complex rezidențial pentru seniori din România
Soluții în acest sens dezvoltă Călin Sarchiz, un antreprenor care și-a făcut o misiune din a le asigura seniorilor o viață de calitate. Totul a început de la o experiență personală: bunicul său a trecut printr-o operație dificilă și a avut nevoie de îngrijire permanentă pe termen lung. A fost momentul în care Călin Sarchiz a observat lipsa serviciilor de asistență adecvate în România. Doi ani mai târziu lansa Rezidența Valea Izvoarelor, o rezidență modernă pentru 120 de seniori, cu sediul în Târgu Mureș, pe care o consideră lider în soluții de viață de înaltă calitate destinate seniorilor. Obiectivele sale sunt ca seniorii din România să-și trăiască viața frumos și să fie o sursă de inspirație pentru generațiile ce urmează.
Acum, Călin Sarchiz construiește primul complex rezidențial din România destinat seniorilor, Cluj Senior Village. Complexul se construiește în comuna Apahida, la 10 km de Cluj Napoca și se întinde pe un teren privat de 11.000 mp, amenajat sub formă de parc. Complexul va fi lansat în 2022, include 64 de apartamente, precum și spații comune precum: cofetărie, sală de mese, bibliotecă, salon, atelier de pictură, cabinet de kinetoterapie și masaj, parc. Apartamentele propuse spre vânzare în Cluj Senior Village au fost gândite cu grijă pentru seniori, pentru a corespunde cât mai bine nevoilor lor curente și viitoare – de la spațiul necesar unei vieți confortabile până la lipsa pragurilor și la soluții de depozitare inteligentă.
Pentru confortul și siguranța seniorilor, aceștia vor putea beneficia, la cerere, de servicii de asistență și îngrijire cum ar fi: servirea mesei pregătită de bucătari profesioniști, asistență la activitățile zilnice, măsurarea parametrilor vitali de către un asistent medical calificat, procurare și administrare medicamente, supraveghere de stare, transport și însoțire la destinații externe, tuns, coafor, manichiură, kinetoterapie și masaj, etc.
Serviciile de asistență și îngrijire sunt furnizate de Valea Izvoarelor Senior Living. Gândit pentru seniorii independenți de peste 55 de ani care doresc să se bucure de o comunitate formată din oameni cu interese similare, Cluj Senior Village este o oportunitate de investiție atât pentru seniori, cât și pentru copiii acestora, care le pot oferi părinților o viață frumoasă și activă, trăită într-o comunitate caldă și în condiții de siguranță.
„Seniorii sunt o resursă inestimabilă pentru noi toți. Este important ca și în România să începem să dezvoltăm soluții globale și integrate, care să țină seama de schimbările demografice și să asigure calitatea vieții seniorilor și participarea lor activă la viața societății. Îmi doresc ca tot mai mulți seniori să se valorizeze, să simtă că și ei continuă să fie la fel de importanți în familie și în comunitate, pe măsură ce anii trec, că merită să se pună și pe ei pe primul loc și să își ofere momente de bucurie. Avem enorm de câștigat dacă îi punem în valoare, dacă îi ascultăm și învățăm din experiențele și din înțelepciunea lor. Prin munca noastră de la Valea Izvoarelor și prin Cluj Senior Village, complexul rezidențial pe care l-am gândit și îl construim pentru seniori la Cluj, facem tot posibilul pentru a crea soluții moderne pentru seniorii din România”, declară Călin Sarchiz, Fondator & CEO Valea Izvoarelor Senior Living.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
