Potrivit raportului Digital Decade 2026 al Comisiei Europene, doar 44,34% dintre IMM-urile românești atinseseră în 2025 cel puțin nivelul de bază al intensității digitale, față de media europeană de 71,39%.
Diferențele sunt și mai pronunțate în cazul tehnologiilor avansate. În 2025, numai 5,21% dintre întreprinderile românești cu cel puțin 10 persoane ocupate utilizau inteligența artificială, comparativ cu 19,95% la nivelul Uniunii Europene. România ocupa ultima poziție în UE la acest indicator.
Datele arată că existența infrastructurii și a specialiștilor IT nu este suficientă pentru ca tehnologia să fie adoptată pe scară largă de companii. Costurile, competențele digitale și dificultățile de implementare continuă să influențeze ritmul digitalizării.
România face progrese, dar decalajul rămâne
În ultimii ani, companiile românești au început să utilizeze într-o măsură mai mare instrumentele digitale, însă diferențele față de media europeană sunt încă importante.
Proporția IMM-urilor care au atins cel puțin nivelul de bază al intensității digitale a crescut de la 26,78% în 2023 la 44,34% în 2025.
Și utilizarea serviciilor cloud a înregistrat o creștere, de la 15,52% în 2023 la 22,13% în 2025. Totuși, media europeană pentru acest indicator era de 46,69%.
În cazul inteligenței artificiale, adoptarea rămâne redusă. Procentul întreprinderilor românești care utilizează AI a crescut de la 3,07% în 2024 la 5,21% în 2025, dar diferența față de media europeană este considerabilă.
Aceste evoluții indică progrese, însă ritmul adoptării tehnologiilor diferă între domenii și între companii. Pentru o parte dintre firme, digitalizarea înseamnă încă introducerea unor instrumente de bază, în timp ce altele utilizează deja automatizări și sisteme avansate de analiză a datelor.
De ce digitalizarea ajunge mai greu în companiile românești
Una dintre explicații este structura mediului de afaceri, în care numeroase companii mici trebuie să prioritizeze cheltuielile operaționale imediate.
Investițiile în software, automatizări sau sisteme de gestiune concurează cu alte nevoi: salarii, stocuri, echipamente, finanțarea activității curente sau extinderea capacității de producție.
În plus, achiziția unei aplicații nu înseamnă automat digitalizarea unui proces. Implementarea poate presupune reorganizarea activității, instruirea angajaților, transferul datelor și integrarea cu sistemele existente.
Comisia Europeană semnalează în raportul său din 2026 dificultăți legate de identificarea beneficiilor pe care digitalizarea le poate aduce activității zilnice a firmelor, precum și de accesul la capitalul necesar investițiilor.
Competențele digitale reprezintă o altă provocare. O companie poate avea resursele financiare pentru achiziționarea unei tehnologii, dar poate întâmpina dificultăți în utilizarea ei dacă angajații nu au pregătirea necesară sau dacă procesele interne nu sunt adaptate.
Aceste obstacole ajută la explicarea diferenței dintre disponibilitatea tehnologiilor și utilizarea lor efectivă în companii.
Ce înseamnă digitalizarea unei firme, dincolo de instrumente
Digitalizarea unei firme înseamnă ca vânzările, facturarea, comunicarea cu clienții și raportarea să folosească aceleași date, fără să fie copiate manual dintr-un sistem în altul.
Digitalizarea este adesea asociată cu prezența online, utilizarea unor aplicații sau automatizarea anumitor operațiuni. Însă utilitatea acestor instrumente depinde și de modul în care sunt integrate în activitatea companiei.
Un magazin online poate utiliza o platformă modernă, dar să gestioneze manual o parte importantă a comenzilor. O companie de servicii poate primi solicitări prin website, telefon și rețele sociale, fără să aibă o evidență centralizată a acestora.
În ambele situații, tehnologia este prezentă, dar informațiile circulă între sisteme și persoane prin operațiuni care consumă timp și pot genera erori.
O dificultate asemănătoare poate apărea și în procesul comercial. O companie poate investi în atragerea clienților și poate măsura numărul solicitărilor primite, fără să urmărească ulterior câte dintre acestea se concretizează în vânzări.
Reprezentanții Agensio, agenție de marketing digital și dezvoltare web, atrag atenția asupra importanței conectării informațiilor colectate prin instrumentele digitale cu activitatea comercială a companiei.
„O companie poate avea un site bine construit, campanii de promovare și instrumente de analiză, dar să nu poată determina cu suficientă precizie câte dintre solicitările primite ajung să se concretizeze în vânzări. Într-o astfel de situație, problema poate fi legată de modul în care sunt conectate informațiile și procesele comerciale, nu neapărat de lipsa tehnologiei”, explică reprezentanții Agensio.
Astfel de situații arată că adoptarea instrumentelor digitale reprezintă doar o parte a procesului. Contează și dacă acestea permit angajaților să lucreze mai eficient, să urmărească informațiile necesare și să identifice problemele care afectează activitatea.
Poate inteligența artificială să accelereze digitalizarea?
Instrumentele AI au redus unele bariere tehnice pentru companii. Activități care necesitau anterior dezvoltarea unor aplicații dedicate pot fi realizate acum, în anumite condiții, cu ajutorul unor instrumente disponibile prin abonament.
Analiza documentelor, generarea de conținut, asistența pentru clienți și prelucrarea informațiilor sunt câteva dintre domeniile în care aceste tehnologii pot fi utilizate.
Pentru firmele care nu dispun de departamente IT proprii, accesul la astfel de instrumente poate facilita testarea unor aplicații și automatizarea anumitor sarcini fără investiții inițiale comparabile cu cele necesare dezvoltării unor sisteme proprii.
Totuși, accesibilitatea nu elimină dificultățile de implementare. Rezultatele generate de AI trebuie verificate, informațiile utilizate trebuie protejate, iar responsabilitatea pentru deciziile luate cu ajutorul acestor instrumente trebuie stabilită.
Există și riscul ca o companie să automatizeze un proces care funcționează deja defectuos. Dacă datele sunt incomplete sau informațiile sunt introduse inconsistent, utilizarea AI poate reproduce aceste probleme și poate îngreuna identificarea erorilor.
De aceea, adoptarea inteligenței artificiale depinde și de maturitatea digitală a companiei, de calitatea informațiilor disponibile și de capacitatea angajaților de a evalua rezultatele.
Ce înseamnă acest decalaj pentru competitivitatea economiei
Adoptarea redusă a tehnologiilor digitale poate afecta productivitatea, capacitatea de analiză și viteza cu care companiile răspund schimbărilor din piață.
O firmă care gestionează manual volume mari de informații poate avea costuri operaționale mai ridicate decât un competitor care a automatizat aceleași procese. Similar, o companie care nu poate urmări eficiența investițiilor comerciale poate întâmpina dificultăți în alocarea bugetelor.
Aceste efecte diferă în funcție de industrie, dimensiunea companiei și tipul activității. Nu orice proces trebuie automatizat, iar introducerea unei tehnologii noi nu garantează reducerea costurilor sau îmbunătățirea rezultatelor.
Raportul Comisiei Europene evidențiază avantajele României în privința conectivității, dar și dificultățile persistente legate de competențele digitale și adoptarea tehnologiilor de către întreprinderi.
Reducerea decalajului față de restul Uniunii Europene depinde atât de accesul la finanțare și dezvoltarea competențelor, cât și de capacitatea companiilor de a identifica tehnologiile potrivite pentru activitatea lor.
România dispune de resurse tehnologice și de specialiști IT, însă valorificarea acestora la nivelul întregii economii rămâne o provocare. Evoluția digitalizării va depinde și de măsura în care firmele din producție, comerț și servicii vor reuși să integreze tehnologia în activitățile lor curente.