În contextul crizei sanitare şi al instabilităţii economice generate de o pandemie globală, ultimii doi ani au adus pentru cele mai multe companii o serie de provocări nemaiîntâlnite, care au variat de la punerea în practică a unui nou sistem de lucru de la distanţă la preocupările pentru starea sănătăţii mintale a angajaţilor. În aceste condiţii, multe companii şi-au amânat planurile de dezvoltare sau noi investiţii şi au pus accentul pe adaptarea la noile condiţii ale pieței. Desigur, schimbările accelerate din ultima perioadă şi-au pus amprenta considerabil şi asupra culturii organizaţionale care, la rândul său, a trebuit adaptată astfel încât să corespundă noilor realităţi generate atât de contextul sanitar, cât şi de schimbările de paradigmă de la nivel european şi global. Aşadar, care sunt noile tendinţe care vor defini în viitorul apropiat societatea? Iată trei aspecte care ar trebui luate în considerare pentru a răspunde adecvat noilor provocări.
1. Angajamentul faţă de mediu
Schimbările cauzate de încălzirea globală au părăsit, de ceva vreme, sfera restrânsă a ONG-urilor şi au devenit o chestiune din ce în ce mai prezentă la nivel de dezbatere politică, atât la nivel european, cât și pe plan intern. Din 2015, când toate statele membre ale Uniunii Europene au semnat Acordul de la Paris, există angajamente tot mai ferme care vizează, pe termen mediu şi lung, printre altele, reducerea emisiilor de carbon şi combaterea poluării. Un alt exemplu privind angajamentul guvernamental în ceea ce priveşte mediul, de această dată pe plan local, este înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru pe tema educației, cu privire la schimbările climatice și de mediu. Aşadar, mediul de afaceri este la rândul său influențat de aceste politici, inclusiv la nivel de cultură organizaţională sau prin activităţile de CSR. Implicarea companiilor, într-o manieră sau alta, în chestiunile privind protejarea mediului înconjurător va fi absolut esenţială. De la implementarea unor tehnologii inteligente pe bază de senzori de calitate a aerului pentru campanii de CSR sau publicitate inteligentă până la implicarea angajaţilor în stabilirea politicilor interne prietenoase cu mediul, companiile au la îndemână soluţii ofertante pentru a-şi stabili nivelul de implicare ce poate avea un impact semnificativ asupra reputaţiei brandului.
Citeste si:
2. Egalitatea de gen
Alături de responsabilitatea faţă de mediu, politica egalităţii de gen a fost poate unul dintre cele mai importante subiecte dezbătute la nivelul societăţii în ultimii ani. În timp ce unele state din Uniunea Europeană, precum Franţa, au introdus cote specifice pentru a se asigura o mai mare promovare a femeilor, mai ales pe poziţii de înaltă responsabilitate, alte ţări avansează mai încet în această privință. Potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Șanse, cu un punctaj de 54,5 din 100, România se clasează pe locul 25 în Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele egalității de gen, având un scor cu 12,9 mai mic decât cel al UE, ceea ce sugerează că România avansează către egalitatea de gen într-un ritm mai lent decât alte state europene. Pe de altă parte, trebuie menţionat că se conturează voci din ce în ce mai puternice, atât în zona politică, cât şi în zona societăţii civile, care susţin importanţa egalităţii de şanse în toate domeniile de activitate, deci este un aspect pe care companiile vor trebui să-l aibă în vedere atunci când îşi stabilesc cultura organizaţională.
Citeste si:
3. O mai mare atenţie pentru starea de bine a angajatului
Un aspect inconturnabil pentru angajatori în următorii ani, inclusiv în perioada post pandemie, se referă la starea de bine a angajaţilor. Ce înseamnă asta mai precis? Ei bine, în primul rând, este vorba despre o normalizare a muncii hibrid. Majoritatea specialiştilor sunt de acord că managerii nu se mai pot aştepta ca angajaţii să fie prezenţi la birou cinci zile pe săptămână, în timp ce munca remote capătă din ce în ce mai multă popularitate. Aşadar, companiile vor fi nevoite să definească noi modalităţi de evaluare a productivităţii angajaţilor şi să le acorde posibilitatea de a alege de unde preferă să lucreze, cel puţin câteva zile pe săptămână. În al doilea rând, avem de-a face, în ultima perioadă, cu un grad mai mare de conştientizare a impactului pe care condiţiile de muncă şi cerinţele contractuale le au asupra sănătăţii mintale a angajaţilor. În consecinţă, cultura corporate va trebui să aibă în vedere politici de evitare a burnout-ului şi chiar să ofere angajaţilor posibilitatea de a beneficia de consiliere sau de ajutor specializat în cazul în care simt că sănătatea lor mintală este afectată de mediul de lucru. În ultimul rând, dar la fel de important, este dezvoltarea abilităților angajatului. Programele de training sau cursurile pe care o companie le pune la dispoziţia angajaţilor vor deveni din ce în ce mai importante în ofertele de angajare.
Citeste si:
Aşadar, în urma schimbărilor majore din ultimii ani, avem de-a face şi cu o trecere într-o nouă paradigmă, în care priorităţile companiilor vor suferi modificări importante, atât la nivelul relaţiei cu angajaţii, cât şi la nivelul răspunsului corporate la noile provocări cu care se confruntă societatea în ansamblul ei, de la chestiunile de mediu la cele de egalitate de gen.
Sursa foto: pexels.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
