Milioane de români fac parte din cel puțin unul dintre grupurile vulnerabile și invizibile din România. Cele șase grupuri invizibile din România sunt: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii cu vârsta între 55 și 64 de ani și pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială.

În copilăria noastră, invizibilitatea era doar o superputere pe care o vedeam în desenele animate. Cu toate acestea, mai multe categorii sociale din România sunt considerate „invizibile”, iar atributul principal al acestor grupuri este discriminarea.

Peste 60% dintre români se autoevaluează negativ din punctul de vedere al valorii personale pentru societate și 8 din 10 spun că s-au simțit discriminați cel puțin o dată în viață. Mai mult, 86% dintre respondenți simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puțin o dată în viață, inclusiv din cauza statutului lor social. Acestea sunt concluziile unei cercetări realizate de Novel Research și Izibiz, realizat în perioada aprilie – septembrie 2022, la comanda Provident Financial România. Studiul, care a analizat în profunzime șase grupuri vulnerabile, a mai relevat că frecvența discriminării percepute este de două ori mai mare la persoanele din grupurile invizibile.

În același timp, 57% din populația activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum și doar jumătate dintre respondenți se așteaptă să trăiască până la această vârstă și, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie.

Cine sunt adulții din categoriile sociale vulnerabile?

Fermierii de subzistență

În prezent, în România sunt peste 548.000 de ferme de subzistență, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei. În ciuda faptului că fermierii de subzistență sunt percepuți pozitiv de către societate și că produsele lor sunt considerate mai bune și mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale. Cercetarea a relevat că, pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competențe de management și de înțelegere a legislației, alături de resursele necesare pentru a crește gradul de asociere și pentru a accesa piețe cu un flux de desfacere constant.

Citeste si:
Nicușor Dan: Am plătit bucureștenilor câteva dintre sumele restante
Nicușor Dan: Am plătit...

Micii antreprenori

36% dintre români spun că au folosit cel puțin o dată servicii livrate de antreprenorii din zona de gig economy. 84% dintre români au o părere foarte bună despre antreprenori, procent care crește la 91% în rândul tinerilor. În egală măsură, antreprenorii au cel mai ridicat nivel de stimă de sine, însă se simt printre cei mai discriminați dintre toate segmentele sociale analizate, alături de muncitorii la negru.

Familiile monoparentale

În România sunt peste 272.000 de familii monoparentale, iar părinții singuri resimt o presiune foarte mare de timp: sunt stresați că nu sunt suficient de mult alături de copii, dar, în același timp, au nevoie să fie integrați pe piața muncii cu normă întreagă pentru a face față cheltuielilor. Astfel, principala problemă identificată la această categorie este lipsa instituțiilor care pot asigura supravegherea copiilor în condiții accesibile sau incompatibilitatea dintre programul acestora și programul obișnuit de muncă.

Citeste si:
Premierul Ciucă se laudă cu o absorbție-record a fondurilor europene
Premierul Ciucă se laudă cu...

Muncitorii la negru

La nivel declarativ, 19% dintre respondenți cunosc pe cineva care lucrează la negru și, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulți trăiesc de pe o zi pe alta și au dificultăți în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung. Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaților, al tinerilor, în București și în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar și al familiilor monoparentale. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistență înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%).

Citeste si:
Ministrul olandez de Externe: Vom susține aderarea României la...
Ministrul olandez de Externe:...

Șomerii

Peste 78.000 de români care au între 55 și 64 de ani sunt șomeri și jumătate dintre ei nu știu nimic despre cât va fi cuantumul lunar al pensiei lor, deși sunt aproape de vârsta de pensionare. În plus, 44% dintre cei din acest segment de vârstă preferă să aibă un stil de viață mai bun astăzi decât să economisească pentru pensie. Șomerii din această categorie au cea mai mare dificultate în a-și găsi un loc de muncă și au cel mai mic nivel de înțelegere asupra modului de funcționare a sistemului de pensii. O mare parte a categoriei șomerilor de peste 55 de ani duce lipsa unor competențe relevante pentru piața actuală a muncii, precum competențele digitale și cele de navigare prin procesul de angajare și de gestionare a relației cu angajatorul. În lipsa unui partener de mediere a procesului, pot ieși cu greu din categorie, relevă concluziile cercetării.

Citeste si:
Euroins amendată cu 310.000 de lei, pentru nereguli în rezolvarea...
Euroins amendată cu aproape...

Pensionarii

Dintre cei peste 5 milioane de pensionari, 1,46 de milioane au un venit lunar de 1.122 de lei și sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. 56% dintre români au încredere puțină și foarte puțină în faptul că sistemul de pensii de stat le va asigura un trai decent. Mai mult, gândindu-se la capacitatea lor de a-și asigura un trai decent la pensie, mai bine de 4 din 10 români au puțină și foarte puțină încredere că vor reuși. Dincolo de lipsa de bani, pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială simt amplificat și alte probleme care vin odată cu vârsta pensionării: lipsa de resurse economice și materiale suficiente; lipsa de respect și de susținere din partea celorlalți; lipsa de oportunități de socializare și de petrecere a timpului liber; accesul la servicii de îngrijire.

Citeste si:
Incendiu puternic în Voluntari. A fost emis și un mesaj RO-ALERT
Incendiu puternic în...

Sursa foto: And-One / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri