În plin război, căile ferate din Ucraina funcționeză la standarde foarte înalte și sunt o adevărată coloană vertebrală a Ucrainei. Cel puțin, așa afirmă, cu cifre, CEO-ul lor, Oleksandr Kamișin, care vine din mediul privat. Cât despre comparația cu CFR – pare că războiul e mai degrabă la noi decât la vecini.

Oleksandr Kamișin, care are doar 39 de ani, a preluat în aprilie 2021 conducerea UZ (Ukrzalizniția), căile ferate ucrainene, a șasea rețea din lume după numărul de pasageri transportați și a 13-a după lungime. UZ are încă monopolul transporturilor feroviare, cumulând partea de infrastructură, pasageri și marfă, dar a început să se privatizeze, dovadă și faptul că noul CEO vine din mediul de afaceri – a fost auditor pentru KPMG, a condus un fond de investiții și a înființat un grup din domeniul agriculturii.

UZ, de stat, dar pe profit

Deși deținută de stat, UZ a fost mult timp una dintre cele mai profitabile companii din Ucraina. Abia în 2020 a mers masiv în pierdere (peste 400 de milioane de dolari), dar în 2021 a trecut iar pe profit, încheind anul pe plus, chiar dacă doar cu 16 milioane de dolari (față de peste 100 de milioane în 2019) - principala cauză fiind majorarea tarifelor pentru transportul de marfă, care nu a dus însă la o reducere a volumului acestuia. Ca termen de comparație, tot în 2021 CFR Călători a avut pierderi de peste 130 de milioane de dolari în 2021, iar CFR Marfă, 70 de milioane.

Ce se întâmplă însă cu căile ferate ucrainene în plin război? Kamișin a postat recent o performanță demnă de invidiat: pe 15 ianuarie, 97% dintre trenuri au plecat fără întârzieri și 96% au ajuns fără întârzieri. În toamnă, procentul era ceva mai mic – 85%.

Pe de altă parte, cel mai recent raport privind calitatea serviciilor CFR Călători (2020) arată că, la noi, într-un an de pandemie, deci cu mai puține riscuri de incidente, 31,47% din trenuri au întârziat la sosire în stația de destinație. În 2019, când nu era pandemie, peste 40% din trenuri au ajuns cu întârzieri.

Mehedinți, mai periculos pentru trenuri decât atacurile rusești

Chiar și Kamișin recunoaște totuși că aceste cifre au fost un record, fiindcă UZ a avut și trenuri care au întârziat 9 ore, după ce rușii au distrus rețeaua de energie electrică. Dar și noi am avut, în iulie 2021; atunci, un tren Mangalia-Arad plin cu copii care veneau de pe Litoral, a stat 9 ore în câmp aproape de Fundulea. Nu era război, doar bătea vântul mai tare. Iar șeful CFR Călători de atunci, Ovidiu Vizante (susținut de USR-PLUS) a fost indignat când i s-au cerut soluții. A doua zi, un alt tren a întârziat chiar peste 13 ore, după ce s-au stricat 2 locomotive într-o zonă ”dificilă” din Mehedinți (dar unde totuși nu știm să fi fost atacuri rusești).

Pentru a lua un exemplu mai recent, pe 14 ianuarie, în plin atac rusesc cu rachete, doar 4 trenuri din Ucraina au avut întârzieri peste o oră iar 5 au avut întârzieri sub o oră. Pentru pasagerii care, din această cauză, au ajuns în Kiev noaptea, când sunt în vigoare restricții de circulație, UZ a furnizat și transport la domiciliu.

Internet de la Elon Musk, pe Intercity-urile din Ucraina

Ce au mai făcut căile ferate ucrainene de la începutul anului? Testează introducerea de internet prin Starlink pe tot traseul trenurilor Intercity, în care au fost instalate terminalele companiei lui Elon Musk, și a început să instaleze stații de încărcare gratuită pentru telefoane în principalele gări. Și, de asemenea, au reluat, după ani buni, conexiunea feroviară cu România pe relația Rakhiv-Valea Vișeului

CFR Infrastructură a anunțat eforturile făcute în acest scop de partea română – mii de traverse înlocuite, curățarea vegetației pe 10 kilometri etc. Kamișin are însă o altă variantă: el susține că în august UZ a demarat reparațiile și le-a terminat în 2 luni, apoi a mai așteptat încă 4 luni ca românii să termine și partea lor. Trenurile care circulă aici sunt noi, diesel și fabricate în Ucraina în perioada războiului, mai afirmă el, iar într-un clip se poate vedea și cum arată în comparație cu trenul CFR care preia călătorii de la Valea Vișeului și îi duce la Cluj-Napoca.

;

De asemenea, Kamișin vorbește și despre o conexiune între estul și vestul Ucrainei prin România ”care este extrem de importantă, dar asta este ceva ce nu se discută niciodată, dacă mă înțelegeți” – făcând, cel mai probabil aluzie la transporturile de armament.

”Întai tancurile, apoi trenurile”

În cele 11 luni de război, UZ, care ani de zile a fost criticată pentru corupție și pentru viteza mică a trenurilor sale, a devenit unul dintre eroii Ucrainei. Compania feroviară a tramsportat peste 4 milioane de refugiați, 300.000 de tone de ajutoare umanitare, peste 200 de delegații diplomatice, incluzând șefi de state și de guverne - și nimeni nu știe cât armament și muniție. UZ a plătit însă și un preț greu: 232 de feroviari au murit și peste 300 au fost răniți în cele 11 luni de război.

Kamișin însuși a trăit pe fugă în primele luni, într-un centru de comandă al căilor ferate care se deplasa tot timpul, pentru a nu fi lovit de ruși. La începutul războiului, tot efortul a fost canalizat spre evacuarea civililor, astfel că UZ a eliminat temporar biletele iar unele garnituri au fost folosite drept cantine mobile pentru refugiați.

Ulterior, căile ferate s-au concentrat pe reconectarea zonelor proaspăt cucerite de armata ucraineană. ”Întâi tancurile, apoi trenurile”, a spus CEO-ul de la Kiev.

Vizite oficiale cu trenul la Kiev

Atacurile rusești asupra infrastructurii de energie au afectat și ele UZ, dat fiind că jumătate din traficul feroviar constă în locomotive electrice. Ca urmare, Kamișin a mutat accentul pe reparații rapide, soluții alternative – chiar și recursul la locomotive cu aburi - și pe instalarea de generatoare și alte soluții autonome în gări, astfel ca acestea să poată servi chiar dacă nu mai există electricitate în localitatea respectivă.

Probabil cei mai buni ambasadori ai brandului UZ au fost liderii occidentali care au venit la Kiev cu trenul, printre care premierul britanic și cel canadian, președintele Franței, cancelarul german, președintele Comisiei Europene sau secretarul de stat american. Chiar și Bono a folosit trenul când a vizitat Ucraina.

Nu am reușit să identificăm încă niciun oficial care să fi folosit serviciile CFR pentru a veni la București – nici măcar Maia Sandu, cunoscută altminteri pentru frugalitatea deplasărilor sale.

Sursa foto: Facebook / Ukrzaliznytsia

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri