Euronews a analizat una dintre dilemele pe care o parte dintre noi le avem în apropierea sărbătorilor de iarnă: E mai bine pentru mediu să luăm un brad natural sau unul artificial? Publicația străină consideră că nu există un răspuns clar, iar decizia implică mai mulți factori pe care ar trebui să îi luăm în considerare. Îi aflați din materialul de mai jos
Experții consultați de aceștia sunt de părere că a compara amprenta de carbon relativă a celor două opțiuni, natural și artificial, este o abordare greșită și mai bine ne-am întreba dacă a avea un brad este necesar, luând în considerare impactul asupra mediului.
Brad artificial versus brad natural
Începând cu bradul natural, analiza arată că, la nivelul anului 2022, numărul de brazi vânduți în Europa era estimat la 60 de milioane. Principalii exportatori la acel moment erau Danemarca, Polonia și Germania.
Când vorbim de brazi de Crăciun, ne uităm la conifere precum bradul, pinul sau molidul, cu un ciclu de recoltare de nouă până la zece ani. Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare copac tăiat, de obicei se plantează altul în loc. Gestionate corespunzător, plantațiile de brazi de Crăciun pot avea un impact pozitiv asupra mediului. Arborii absorb dioxidul de carbon din atmosferă și îl stochează, oferind și un refugiu pentru diverse specii de animale.
Totuși, dacă nu sunt gestionate în mod sustenabil, fermele de brazi de Crăciun pot înlocui ecosistemele naturale, arată un studiu realizat de firma de consultanță Ellipsos, citat de Euronews.
Fertilizatorii chimici utilizați în plantații au, de asemenea, un impact negativ asupra mediului și pot polua râuri, lacuri și diverse ecosisteme, conform dr. Paul Caplat, specialist în ecologie din cadrul Queen's University Belfast.
„Pesticidele sunt folosite deoarece fermele de brazi de Crăciun sunt monoculturi, unde o singură specie este cultivată la densitate mare, ceea ce le face vulnerabile la paraziți și boli”, spune expertul care precizează că, dacă ar fi crescuți organic, abordare ce ar reduce impactul, aspectul brazilor nu ar fi la fel de plăcut.
Experții recomandă cumpărarea brazilor crescuți local în plantații ecologice. De asemenea, ce se întâmplă cu bradul după Crăciun este esențial pentru reducerea amprentei sale de carbon. Replantarea sa este metoda preferată deorece permite reutilizarea continuă.
Însă, un brad aruncat la groapa de gunoi după utilizare va emite metan, un gaz mai puternic decât dioxidul de carbon, pe măsură ce se descompune. Conform companiei Carbon Trust, citată de euronews, un brad natural are o amprentă de carbon de 3,5 kg CO2 odată ars, cantitate ce crește la 16 kg CO2 dacă ajunge însă la groapa de gunoi, unde se descompune.
Plusurile bradului artificial depind de reciclare și anii de utilizare
De partea cealaltă, un brad artificial de doi metri produce aproximativ 40 de kg de dioxid de carbon, de 10 ori mai mult decât un brad natural de care scăpăm în mod corespunzător. Brazii artificiali sunt fabricați adesea din materiale sintetice ce sunt derivate din petrol și sunt livrați în principal din China, ceea ce le adaugă o amprentă ecologică semnificativă.
În concluzie, un brad artificial ar trebui reutilizat timp de cel puțin un deceniu pentru ca amprenta sa de carbon să fie comparabilă cu cea a unui brad natural. Totuși, brazii artificiali sunt de cele mai multe ori extrem de dificil de reciclat din cauza mixului de materiale din care sunt făcuți. Acest lucru descurajează reciclarea lor.
Conform University of Sheffield, în jur de 7 milioane de brazi de Crăciun ajung la groapa de gunoi anual în Regatul Unit al Marii Britanii, eliberând aproximativ 100.000 de tone de gaze cu efect de seră dăunătoare mediului. Dacă se optează pentru varianta artificială, experții sugerează achiziționarea unui brad de înaltă calitate și asigurarea reutilizării acestuia timp de cel puțin un deceniu.
