Populaţia va fi cea care va plăti o parte din impozitul suplimentar pentru construcţiile considerate speciale, prevăzut în "ordonanţa trenuleţ", prin creşterea preţului la gaze, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, însă vor fi puternic afectate şi investiţiile viitoare în energie, avertizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
UPDATE 15:20 Guvernul Ciolacu a făcut o modificare în ceea ce privește această taxă pe stâlp. Guvernul a decis în şedinţa de luni ca taxa pentru construcţii speciale ("taxa pe stâlp") să fie redusă de la 1,5%, cum era prevăzută iniţial în "Ordonanţa trenuleţ", la 1%, iar normele de implementare a acestei măsuri urmează a fi elaborate în termen 90 de zile, a anunţat, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.
"Ordonanţa de urgenţă prevede introducerea unui nou impozit, impozitul pentru construcţiile speciale. Fiind un domeniu foarte complex, am solicitat în mod expres ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile. În aceste 90 de zile se vor face analizele cu toate industriile implicate afectate, toate domeniile care pot fi afectate de acest nou impozit pe construcţii speciale. (...) Astăzi s-a făcut o modificare, nu mai este de 1,5% este de 1%. Impozitul se va aplica conform ordonanţei pe alte construcţii decât cele care sunt impozitate la nivel local", a explicat ministrul Finanţelor.
Știre inițială:
"Vechiul Guvern a cheltuit iresponsabil şi acum Noul Vechi Guvern trebuie să acopere cheltuielile iresponsabile făcute de Vechiul, dar în fapt acelaşi Guvern. Deşi toată lumea politică a promis că nu vor creşte taxele, în fiecare zi suntem anunţaţi că noi şi noi taxe apar. Chiar dacă suntem păcăliţi că aceste taxe sunt adresate companiilor, ele vor fi plătite de populaţie urmare a creşterii preţurilor. Între măsurile propuse de a acoperi aceste cheltuieli se numără şi un nou impozit suplimentar pentru construcţiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie", precizează Chisăliţă.
Este vorba de un articol care apare în "ordonanţa trenuleţ", respectiv în proiectul de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor, care este în fapt modificarea articolul 498, alineatul 1, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: "Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX.
Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.
„Ne găsim într-o situație extrem de periculoasă”
Potrivit preşedintelui AEI, vorbim de sondele de ţiţei şi gaze, clădirile staţiilor de tratare, clădirile staţiilor de comprimare, clădirile staţiilor de reglare, platforme, clădirile staţiilor de transpormare, clădirile centralelor hidroelectrice, clădirile centralelor termoelectrice etc..
"Investiţiile viitoare în energie vor fi puternic afectate. Vom vorbi de întârzieri, dar şi de investitori care oricum au început să aibă îndoieli asupra a ideii de a investi în România. În situaţia în care nu vom reuşi să menţinem această încredere într-un sistem de taxare predictibil în România, investiţiile în sectorul energetic se vor restrânge şi vom culege în maxim 2 ani (odată cu oprirea reactorului numărul 1 de la Cernavodă) roadele şi să ne pregătim de un scenariu extrem, precum cel din Republica Moldova, să alegem cine va avea şi cine nu va avea lumină şi căldură", atrage atenţia preşedintele AEI.
În opinia sa, o altă problemă foarte importantă este determinată de faptul că această taxă, va afecta investiţiile în derulare atât de necesare în prezent în sectorul de gaze şi energie electrică din considerente de securitate.
"În primul rând ne găsim într o situaţie extrem de periculoasă de a se rebloca (pentru a câta oară) investiţii extraordinar de importante pentru securitatea energetică a României - Exploatarea Gazelor din Marea Neagră, Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Centrala pe gaze naturale de la Mintia etc.. Avem un scenariu 2014, care se repetă şi deja putem să anticipăm rezultatele pentru România. Sigur Legea offshore prevede ca regimul fiscal specific al domeniului, care include şi eventuale "impozite, taxe, contribuţii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operaţiunilor petroliere desfăşurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, staţii de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcţii speciale, dar Codul Fiscal este o lege care se aplică cu prioritate. Astfel, aceste taxe se vor aplica şi pentru investiţiile din Marea Neagră şi care poate ridica din nou problema exploatării acestor gaze", a explicat Chisăliţă.
Potrivit sursei citate, pe lângă problema de securitate (reducerea/îngheţarea investiţiilor), care o creează această "ordonanţă trenuleţ" toate aceste taxe se vor regăsi în tarife şi în cheltuielile de producţie, şi mai departe în preţuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme şi clădiri aferente instalaţiilor tehnologice), AIE a evaluat o creştere a preţului la gaze cu circa 2,7% faţă de preţul plafonat existent în prezent.
"Populaţia va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creşterea preţului la gaze, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025. Trădare, interese, dorinţa de prăbuşirea sistemului energetic al României, prostie sau disperare. Aceasta este întrebarea?", a mai transmis AIE.
