28 Februarie 2006
Marele zid (de foc) chinezesc
„Puteti spune ca simtiti macar un minim de rusine pentru lucrurile pe care le-ati facut?“ Google, Yahoo, Cisco si Microsoft au raspuns recent la întrebarea congresmanului Tom Lantos, în cadrul audierilor pe care o subcomisie a Congresului le-a stabilit pentru întelegerea „compromisurilor pe care companiile americane le-au facut pentru a accede pe piata chineza“.
Miza acestor audieri este extrem de interesanta pentru analisti. Republicanul Christopher Smith a initiat un proiect de lege ce reprezinta prima încercare serioasa de a rescrie regulile de baza care trebuie respectate de companiile americane atunci când interactioneaza cu guverne straine.
S-a mai spus ca, daca proiectul este adoptat, se va schimba dramatic modul în care americanii vor face afaceri cu tari precum China, Iran, Vietnam si alte state care cenzureaza accesul la informatie. În acelasi timp, legiferarea proiectului ar putea obliga companiile americane sa-si stabileasca centre de comanda pentru pietele respective, sub forma unor entitati straine, în afara teritoriului american. Un proiect de pe urma caruia tari cu specialisti IT recunoscuti, asemenea României, ar putea profita. Sa fie oare o sansa pentru noi?
Când istoria ne bantuie
Americanii iubesc democratia. Multe dintre lucrurile pe care administratia SUA le face în ultimul timp sunt puse pe seama popularizarii, chiar si fortate, a termenilor minimalisti ai democratiei. Dincolo de teorie însa, istoria corporatiilor americane este plina de exemple în care regulile democratiei apar si dispar, în functie de situatie.
Imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, unele companii americane au fost acuzate de colaborari cu Germania nazista. S-a facut referire la cartea lui Edwin Black „IBM si Holocaustul“ pentru a aminti istoria aliantei strategice dintre IBM si Germania nazista, ca exemplificare a necesitatii actualului proiect de lege. Metaforic, el acuza autoritatile chineze de atrocitati virtuale. În fond, China are un mod particular de a cenzura accesul national la Internet.
Un scut informatic
Se numeste firewall (în traducere libera „zid de foc“). Tehnic, poate fi asemanat unui scut, a carui principala activitate consta în filtrarea informatiilor pe care chinezii le scriu si le gasesc pe Internet (e-mail-uri, pagini web, convorbiri VoIP etc.). Guvernul chinez dispune de cel putin 12 agentii guvernamentale menite sa impuna respectarea regulilor catre furnizorii de servicii de Internet si furnizorii de continut pentru Internet. Sistemul de cenzura se aplica în aceeasi masura Internet-café-urilor, dar si rapoartelor de trafic înregistrate de ISP-uri.
Ministerul Securitatii Publice din China angajeaza periodic 30.000 de oameni a caror slujba consta în monitorizarea continutului de Internet. Pentru comparatie, asa cum constata recent „Business Week“, personalul CIA din interiorul SUA este de aproximativ 16.000 de oameni. Acelasi minister a realizat un sistem de raportare a informatiilor periculoase. Oricine poate da telefon sa reclame un vecin care desfasoara activitati subversive pe Internet. Sunt vizate multe categorii de website-uri, de la cele pornografice la cele de informatie politica.
Companiile, atât cele chineze, cât si cele straine, trebuie sa sprijine efortul Guvernului. Toate întreprinderile virtuale primesc la înfiintare o lista confidentiala cu sute sau mii de termeni a caror aparitie trebuie sa o urmareasca. Lista se schimba în timp, în functie de evenimente. Unii spun ca schimbarea se face aproape în timp real, din moment ce recent pe lista s-au inclus evenimentele de la Dongzhou, unde o masa mare de oameni a fost „controlata“ de autoritati prin utilizarea armelor de foc.
Pentru companiile straine, în special, regulile sunt si mai stricte. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, la intrarea pe piata chineza, trebuie acceptata si semnata „Declaratia publica privind autodisciplina întreprinzatorului pe piata chineza de Internet“. Prin semnarea documentului, companiile trebuie sa se angajeze ca nu vor oferi accesul publicului la informatii care „încalca legea sau popularizeaza superstitii ori obscenitati“ sau „pot pune în pericol securitatea nationala ori stabilitatea sociala“.
Americanii îi ajuta
Autoritatile chineze au beneficiat de ajutorul a doua mari companii americane (Cisco Systems si Juniper Networks) pentru ultimul upgrade major (denumit CN2 de catre specialisti) al firewall-ului. Modificarea din 2004 a îmbunatatit semnificativ capacitatea guvernului chinez de a monitoriza folosirea Internetului. Despre Cisco se spune ca ar fi furnizat guvernului chinez si rutere menite a face fata atacurilor de Internet dezvoltate prin intermediul virusilor si viermilor de retea si, în acelasi timp, menite a bloca un anumit tip de continut accesibil pe Internet.
Pe masura ce China si-a aratat adevaratul potential, marii jucatori ai serviciilor online au gasit util sa-si anunte prezenta. Se estimeaza ca în 2005 numarul utilizatorilor chinezi de Internet ar fi de peste 100 de milioane. Pentru orice companie însa, piata chineza se traduce prin viitorul pe care îl ofera cei peste un miliard de potentiali clienti. Compromisurile pe care le-au facut companiile americane sunt foarte interesante. Chinezii stiu de ce.
Yahoo da acces la conturi de e-mail
Oficialii Yahoo n-au negat niciodata faptul ca au furnizat autoritatilor chineze informatii care le-au permis acestora sa identifice si sa aresteze jurnalisti care au facut publice informatii interzise, cu privire la aniversarea masacrului din piata Tiananmen.
Dupa valuri de proteste din partea opiniei publice americane si mondiale, s-a emis un comunicat de presa al companiei, prin care se afirma ca scopul sau primordial consta în accesul liber la informatie si comunicatii, indiferent de locul în care se afla utilizatorul de Internet. Din pacate pentru ei, la putina vreme dupa emiterea acestui comunicat, au aparut din nou zvonuri cu privire la ajutorul dat de Yahoo în identificarea altor disidenti chinezi.
Google „gaseste“ ce vrea
Google, rival al Yahoo din multe puncte de vedere, a avut de la început o pasiune pentru piata chineza. Pâna în 2004, Google a întâmpinat rezistenta serioasa a unui competitor local, croit dupa chipul si asemanarea sa. Baidu.com indexase deja peste 300 de milioane de pagini ale unor website-uri scrise în limba chineza, iar Google parea sa nu aiba nicio sansa de a dobândi suprematia acestei piete. În 2004 însa, Google a cumparat o parte din actiunile Baidu. Apoi, în 2005, s-a lansat modelul Google dedicat chinezilor: google.cn. Utilizatorii acestui motor de cautare, situati în China, au putut observa în scurta vreme care era pretul pentru care Google reusise performanta de a-si deschide propriul „birou virtual“ în tara lor. Rezultatele cautarilor erau cenzurate astfel încât sa dispara orice referire la subiectele tabu ale lumii chineze: actiunile disidente de orice fel, Taiwanul si problemele sale etc.
Microsoft pedepseste blogger-ii
Microsoft a considerat, la rândul sau, ca acea parte a lumii nu poate fi ignorata atunci când vorbim de consumatorul viitorului. Si ei au lansat propriile servicii targetate pentru piata chineza. Bill Gates a explicat ca „în aceste vremuri nu mai exista posibilitatea unei companii sau a unui individ de a ascunde informatii guvernelor nationale“. Si Microsoft a închis jurnalul unui utilizator care publica în blog-ul sau critici la adresa guvernului chinez.
Doar o batalie politica
Cu toate acestea, este greu de crezut ca legea propusa de Smith are sanse de a trece în forma actuala de Congresul american. Adevarata miza a acestor discutii, la fel ca si miza cererilor Departamentului de Justitie cu privire la furnizarea de catre motoarele de cautare a unor termeni pe Internet, consta în întelegerea faptului ca între guvernul american si industria IT se poarta negocieri dure. Pentru a miza pe o cooperare cât mai buna a companiilor IT, administratia americana încearca sa restabileasca raportul de forte, dezechilibrat serios în ultima vreme.
S-a mai spus ca, daca proiectul este adoptat, se va schimba dramatic modul în care americanii vor face afaceri cu tari precum China, Iran, Vietnam si alte state care cenzureaza accesul la informatie. În acelasi timp, legiferarea proiectului ar putea obliga companiile americane sa-si stabileasca centre de comanda pentru pietele respective, sub forma unor entitati straine, în afara teritoriului american. Un proiect de pe urma caruia tari cu specialisti IT recunoscuti, asemenea României, ar putea profita. Sa fie oare o sansa pentru noi?
Când istoria ne bantuie
Americanii iubesc democratia. Multe dintre lucrurile pe care administratia SUA le face în ultimul timp sunt puse pe seama popularizarii, chiar si fortate, a termenilor minimalisti ai democratiei. Dincolo de teorie însa, istoria corporatiilor americane este plina de exemple în care regulile democratiei apar si dispar, în functie de situatie.
Imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, unele companii americane au fost acuzate de colaborari cu Germania nazista. S-a facut referire la cartea lui Edwin Black „IBM si Holocaustul“ pentru a aminti istoria aliantei strategice dintre IBM si Germania nazista, ca exemplificare a necesitatii actualului proiect de lege. Metaforic, el acuza autoritatile chineze de atrocitati virtuale. În fond, China are un mod particular de a cenzura accesul national la Internet.
Un scut informatic
Se numeste firewall (în traducere libera „zid de foc“). Tehnic, poate fi asemanat unui scut, a carui principala activitate consta în filtrarea informatiilor pe care chinezii le scriu si le gasesc pe Internet (e-mail-uri, pagini web, convorbiri VoIP etc.). Guvernul chinez dispune de cel putin 12 agentii guvernamentale menite sa impuna respectarea regulilor catre furnizorii de servicii de Internet si furnizorii de continut pentru Internet. Sistemul de cenzura se aplica în aceeasi masura Internet-café-urilor, dar si rapoartelor de trafic înregistrate de ISP-uri.
Ministerul Securitatii Publice din China angajeaza periodic 30.000 de oameni a caror slujba consta în monitorizarea continutului de Internet. Pentru comparatie, asa cum constata recent „Business Week“, personalul CIA din interiorul SUA este de aproximativ 16.000 de oameni. Acelasi minister a realizat un sistem de raportare a informatiilor periculoase. Oricine poate da telefon sa reclame un vecin care desfasoara activitati subversive pe Internet. Sunt vizate multe categorii de website-uri, de la cele pornografice la cele de informatie politica.
Companiile, atât cele chineze, cât si cele straine, trebuie sa sprijine efortul Guvernului. Toate întreprinderile virtuale primesc la înfiintare o lista confidentiala cu sute sau mii de termeni a caror aparitie trebuie sa o urmareasca. Lista se schimba în timp, în functie de evenimente. Unii spun ca schimbarea se face aproape în timp real, din moment ce recent pe lista s-au inclus evenimentele de la Dongzhou, unde o masa mare de oameni a fost „controlata“ de autoritati prin utilizarea armelor de foc.
Pentru companiile straine, în special, regulile sunt si mai stricte. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, la intrarea pe piata chineza, trebuie acceptata si semnata „Declaratia publica privind autodisciplina întreprinzatorului pe piata chineza de Internet“. Prin semnarea documentului, companiile trebuie sa se angajeze ca nu vor oferi accesul publicului la informatii care „încalca legea sau popularizeaza superstitii ori obscenitati“ sau „pot pune în pericol securitatea nationala ori stabilitatea sociala“.
Americanii îi ajuta
Autoritatile chineze au beneficiat de ajutorul a doua mari companii americane (Cisco Systems si Juniper Networks) pentru ultimul upgrade major (denumit CN2 de catre specialisti) al firewall-ului. Modificarea din 2004 a îmbunatatit semnificativ capacitatea guvernului chinez de a monitoriza folosirea Internetului. Despre Cisco se spune ca ar fi furnizat guvernului chinez si rutere menite a face fata atacurilor de Internet dezvoltate prin intermediul virusilor si viermilor de retea si, în acelasi timp, menite a bloca un anumit tip de continut accesibil pe Internet.
Pe masura ce China si-a aratat adevaratul potential, marii jucatori ai serviciilor online au gasit util sa-si anunte prezenta. Se estimeaza ca în 2005 numarul utilizatorilor chinezi de Internet ar fi de peste 100 de milioane. Pentru orice companie însa, piata chineza se traduce prin viitorul pe care îl ofera cei peste un miliard de potentiali clienti. Compromisurile pe care le-au facut companiile americane sunt foarte interesante. Chinezii stiu de ce.
Yahoo da acces la conturi de e-mail
Oficialii Yahoo n-au negat niciodata faptul ca au furnizat autoritatilor chineze informatii care le-au permis acestora sa identifice si sa aresteze jurnalisti care au facut publice informatii interzise, cu privire la aniversarea masacrului din piata Tiananmen.
Dupa valuri de proteste din partea opiniei publice americane si mondiale, s-a emis un comunicat de presa al companiei, prin care se afirma ca scopul sau primordial consta în accesul liber la informatie si comunicatii, indiferent de locul în care se afla utilizatorul de Internet. Din pacate pentru ei, la putina vreme dupa emiterea acestui comunicat, au aparut din nou zvonuri cu privire la ajutorul dat de Yahoo în identificarea altor disidenti chinezi.
Google „gaseste“ ce vrea
Google, rival al Yahoo din multe puncte de vedere, a avut de la început o pasiune pentru piata chineza. Pâna în 2004, Google a întâmpinat rezistenta serioasa a unui competitor local, croit dupa chipul si asemanarea sa. Baidu.com indexase deja peste 300 de milioane de pagini ale unor website-uri scrise în limba chineza, iar Google parea sa nu aiba nicio sansa de a dobândi suprematia acestei piete. În 2004 însa, Google a cumparat o parte din actiunile Baidu. Apoi, în 2005, s-a lansat modelul Google dedicat chinezilor: google.cn. Utilizatorii acestui motor de cautare, situati în China, au putut observa în scurta vreme care era pretul pentru care Google reusise performanta de a-si deschide propriul „birou virtual“ în tara lor. Rezultatele cautarilor erau cenzurate astfel încât sa dispara orice referire la subiectele tabu ale lumii chineze: actiunile disidente de orice fel, Taiwanul si problemele sale etc.
Microsoft pedepseste blogger-ii
Microsoft a considerat, la rândul sau, ca acea parte a lumii nu poate fi ignorata atunci când vorbim de consumatorul viitorului. Si ei au lansat propriile servicii targetate pentru piata chineza. Bill Gates a explicat ca „în aceste vremuri nu mai exista posibilitatea unei companii sau a unui individ de a ascunde informatii guvernelor nationale“. Si Microsoft a închis jurnalul unui utilizator care publica în blog-ul sau critici la adresa guvernului chinez.
Doar o batalie politica
Cu toate acestea, este greu de crezut ca legea propusa de Smith are sanse de a trece în forma actuala de Congresul american. Adevarata miza a acestor discutii, la fel ca si miza cererilor Departamentului de Justitie cu privire la furnizarea de catre motoarele de cautare a unor termeni pe Internet, consta în întelegerea faptului ca între guvernul american si industria IT se poarta negocieri dure. Pentru a miza pe o cooperare cât mai buna a companiilor IT, administratia americana încearca sa restabileasca raportul de forte, dezechilibrat serios în ultima vreme.