4 Aprilie 2006
Retele paralele de acces la Internet
De ce le-am permite sa ne utilizeze infrastructura?, se īntreba, īn luna noiembrie 2005, Edward Whitacre, CEO AT&T (American Telephone and Telegraph), īntr-un articol publicat īn Business Week. Internetul nu poate fi liber īn acel sens pentru ca noi, companiile de telefonie, am facut o investitie. Si daca Google, Yahoo! sau altcineva īsi īnchipuie ca pot folosi conexiunile noastre fara sa plateasca nimic īnseamna ca sunt nebuni.
De la aceste afirmatii au trecut cāteva luni. Congresul american a luat īn discutie problema si a emis, saptamāna trecuta, un proiect de lege extrem de contestat de furnizorii de continut pentru Internet. Actul normativ, sustinut de republicanul Joe Barton, va permite autoritatii americane de reglementare īn domeniul comunicatiilor (FCC - Federal Communications Commission) sa decida īn disputele implicānd accesul la Internet. Īnsa de-cizia va fi doar pentru fiecare caz īn parte. Nu este posibila astfel editarea unor reguli generale, aplicabile tuturor disputelor de acest fel.
Sustinatorii Internetului liber vorbesc despre faptul ca legea va lipsi FCC de instrumentele de actiune īn reglementarea abuzurilor care vor aparea cu siguranta īn viitor. Va fi posibila astfel crearea unei piete īn care companiile care controleaza accesul la Internet īsi vor folosi puterea pentru a bloca sau a īncetini anumite servicii furnizate prin intermediul Internetului.
Neutru sau incontrolabil?
Pe de o parte, sunt īn joc miliarde de dolari. AT&T investeste cel putin 5 miliarde de dolari īn instalarea si completarea propriei retele cu peste 80.000 de kilometri de fibra optica. Planurile companiei includ furnizarea de televiziune prin Internet unui numar de peste 30 de milioane de americani pāna in 2008. Pentru asigurarea planurilor de viitor, marile companii furnizoare de acces la Internet valorifica orice potentiala usa deschisa.
Un raport publicat de website-ul Cnet.com arata ca din 1998 si pāna īn prezent AT&T, Comcast, Time Warner si Verizon Communications au cheltuit 230,9 milioane de dolari facānd lobby pe lānga politicienii din Washington. Īn comparatie cu aceste fonduri, Microsoft, Google, Yahoo!, Amazon.com, eBay si alti furnizori de servicii si de continut prin Internet au cheltuit doar 71, 2 milioane.
Discutia privind neutralitatea Internetului cade exact īn mijlocul planurilor de viitor ale celor doua tabere. Intentia ISP-urilor este aceea de a taxa companiile furnizoare de continut si servicii pe Internet īn functie de traficul consumat de utilizatorii acestora.
Pe scurt, accesul la Internet ar trebui sa fie posibil prin intermediul unor retele paralele. Una va continua sa functioneze ca si pāna acum, pe baza tarifului de acces pe care īl platesc consumatorii. Cealalta va conecta la Internet consumatorii interesati de servicii speciale, extrem de rapide. Costurile de īntretinere ale acestei retele secundare ar trebui suportate de catre furnizorii de continut, precum Google, MSN, Yahoo!, Skype etc.
Companiile producatoare de servicii sau continut se vad puse astfel īn fata unei optiuni imposibile. Īsi taxeaza utilizatorii pentru serviciile gratuite pāna atunci ori decid sa-si īmparta profiturile cu furnizorul de acces la Internet. Micile afaceri, care pornesc de la zero, au īn fata chiar riscul falimentului, din moment ce nu-si pot permite sa achite costurile necesare accesului utilizatorilor la propriile servicii.
Americanii spun nu
Discutiile au īmpartit publicul american īn mai multe tabere. La jumatatea lunii ianuarie 2006, Federatia Consumatorilor din America a dat publicitatii un studiu care demonstra ca peste 70% din americani sunt īngrijorati de perspectiva ca furnizorul de acces la Internet poate bloca sau filtra accesul la anumite website-uri ori servicii. Erau amintite aici īn principal serviciile de VoIP (telefonie prin Internet) oferite de Skype si accesul la unii vānzatori online cu facilitati multimedia ale navigarii, cum ar fi cazul Amazon.com.
Studiul īn sine nu e o surpriza. Niciun utilizator de Internet nu ar fi īncāntat de situatia īn care este īmpiedicat sa-si viziteze site-urile favorite din Internet. Īntr-un caz real, atunci cānd un ISP a īncercat sa bloche-ze accesul utilizatorilor la serviciile Skype anul trecut, o multime de utilizatori s-au plāns catre FCC, iar aceasta a stopat comportamentul abuziv al furnizorului de Internet.
Orice analiza trebuie totusi sa mai aiba īn vedere si alte aspecte. Dincolo de blocarea accesului, America dezbate īn acest moment moralitatea si legalitatea deciziei unui ISP de a taxa suplimentar accesul la servicii de Internet mult mai rapide.
Platesti mai mult, obtii mai mult
Solutiile par sa fie sugerate chiar de publicul american. Īntr-un alt sondaj, dat publicitatii la 17 ianuarie 2006 de catre American Consumer Institute, problema este abordata dintr-o alta perspectiva. Peste 84% din americani sunt de acord sa aiba posibilitatea de a opta pentru servicii de Internet mai rapide, mai sigure si mult mai fiabile. Altfel spus, daca AT&T doreste sa ofere utilizatorilor MovieLink.com posibilitatea de a descarca filme la o viteza superioara, acestia ar fi interesati de noul serviciu, chiar daca trebuie sa plateasca īn plus pentru el.
Furnizorii de continut pe Internet nu agreeaza deloc ideea ca utilizatorul sa plateasca mai mult pentru servicii de mai buna calitate. In multe cazuri, spun ei, utilizatorul ar putea renunta pur si simplu la acele servicii. Iar alternativa ar fi plata consumului de catre furnizor, pentru a mentine serviciul gratuit pentru utilizator. Nimeni nu a luat in calcul aceste costuri pana acum. Interesant este faptul ca ISP-urile folosesc contra-argumente preluate chiar din ograda contestatarilor.
Google, spun furnizorii de acces la Internet, cāstiga bani buni de pe urma unui instrument asemanator. Platesti mai mult, obtii mai mult. Google poate fi acuzat, la rāndul sau, ca nu este neutru atunci cānd vine vorba despre plasarea unor mesaje publicitare īn paginile de rezultate ale cautarilor. Daca un advertiser doreste sa se pozitioneze īn rezultatele cautarilor, indiferent de situatie, alege AdWords pentru a fi listat mai bine.
Acuzati de populism
De aceea unii considera ca adevarata discutie priveste libertatea concurentiala īntr-o piata libera. Pentru impresionarea opiniei publice si a Congresului american, sustinatorii neutralitatii Internetului au deturnat ideea spre un concept cu mult mai populist: accesul neīngradit al utilizatorului la diverse website-uri. Companiile ar trebui sa fie libere sa-si aleaga propriile modele de afaceri si sa le adapteze la economia concurentiala. Reglementarea neutralitatii Internetului este necesara, īnsa doar īn masura īn care nu contravine libertatii de expresie a companiilor.
IPTV sa fie miza?
O analiza si mai interesanta a situatiei are īn vedere batalia intensa pentru controlul asupra unui serviciu de mare viitor: conceptul de Internet Protocol Television (IPTV), televiziunea pe Internet. Pentru dezvoltarea si furnizarea acestui serviciu, retelele de acces la Internet au nevoie de īmbunatatiri majore. Multe dintre conexiuni necesita investitii pe care companiile īn cauza vor decide sa le realizeze doar īn masura īn care le considera recuperabile īntr-un viitor mai mult sau mai putin īndepartat. La modul cum se prezinta lucrurile acum, ISP-urile par a nu avea multe sanse de control asupra televiziunii pe Internet.
Altii au decis deja sa investeasca īn viitor. Google, spre exemplu, vrea sa scape America de cabluri. Din ce īn ce mai multe actiuni sugereaza ca Google se pregateste sa ofere americanilor Internet wireless gratuit. Compania a īnaintat cereri pentru patentarea a trei solutii de furnizare a Internetului wireless. Pentru īndeplinirea scopului, compania a ales sa lucreze prin intermediul unor parteneri care sa-i permita o dezvoltare a retelei īntr-un timp extrem de scurt.
De la aceste afirmatii au trecut cāteva luni. Congresul american a luat īn discutie problema si a emis, saptamāna trecuta, un proiect de lege extrem de contestat de furnizorii de continut pentru Internet. Actul normativ, sustinut de republicanul Joe Barton, va permite autoritatii americane de reglementare īn domeniul comunicatiilor (FCC - Federal Communications Commission) sa decida īn disputele implicānd accesul la Internet. Īnsa de-cizia va fi doar pentru fiecare caz īn parte. Nu este posibila astfel editarea unor reguli generale, aplicabile tuturor disputelor de acest fel.
Sustinatorii Internetului liber vorbesc despre faptul ca legea va lipsi FCC de instrumentele de actiune īn reglementarea abuzurilor care vor aparea cu siguranta īn viitor. Va fi posibila astfel crearea unei piete īn care companiile care controleaza accesul la Internet īsi vor folosi puterea pentru a bloca sau a īncetini anumite servicii furnizate prin intermediul Internetului.
Neutru sau incontrolabil?
Pe de o parte, sunt īn joc miliarde de dolari. AT&T investeste cel putin 5 miliarde de dolari īn instalarea si completarea propriei retele cu peste 80.000 de kilometri de fibra optica. Planurile companiei includ furnizarea de televiziune prin Internet unui numar de peste 30 de milioane de americani pāna in 2008. Pentru asigurarea planurilor de viitor, marile companii furnizoare de acces la Internet valorifica orice potentiala usa deschisa.
Un raport publicat de website-ul Cnet.com arata ca din 1998 si pāna īn prezent AT&T, Comcast, Time Warner si Verizon Communications au cheltuit 230,9 milioane de dolari facānd lobby pe lānga politicienii din Washington. Īn comparatie cu aceste fonduri, Microsoft, Google, Yahoo!, Amazon.com, eBay si alti furnizori de servicii si de continut prin Internet au cheltuit doar 71, 2 milioane.
Discutia privind neutralitatea Internetului cade exact īn mijlocul planurilor de viitor ale celor doua tabere. Intentia ISP-urilor este aceea de a taxa companiile furnizoare de continut si servicii pe Internet īn functie de traficul consumat de utilizatorii acestora.
Pe scurt, accesul la Internet ar trebui sa fie posibil prin intermediul unor retele paralele. Una va continua sa functioneze ca si pāna acum, pe baza tarifului de acces pe care īl platesc consumatorii. Cealalta va conecta la Internet consumatorii interesati de servicii speciale, extrem de rapide. Costurile de īntretinere ale acestei retele secundare ar trebui suportate de catre furnizorii de continut, precum Google, MSN, Yahoo!, Skype etc.
Companiile producatoare de servicii sau continut se vad puse astfel īn fata unei optiuni imposibile. Īsi taxeaza utilizatorii pentru serviciile gratuite pāna atunci ori decid sa-si īmparta profiturile cu furnizorul de acces la Internet. Micile afaceri, care pornesc de la zero, au īn fata chiar riscul falimentului, din moment ce nu-si pot permite sa achite costurile necesare accesului utilizatorilor la propriile servicii.
Americanii spun nu
Discutiile au īmpartit publicul american īn mai multe tabere. La jumatatea lunii ianuarie 2006, Federatia Consumatorilor din America a dat publicitatii un studiu care demonstra ca peste 70% din americani sunt īngrijorati de perspectiva ca furnizorul de acces la Internet poate bloca sau filtra accesul la anumite website-uri ori servicii. Erau amintite aici īn principal serviciile de VoIP (telefonie prin Internet) oferite de Skype si accesul la unii vānzatori online cu facilitati multimedia ale navigarii, cum ar fi cazul Amazon.com.
Studiul īn sine nu e o surpriza. Niciun utilizator de Internet nu ar fi īncāntat de situatia īn care este īmpiedicat sa-si viziteze site-urile favorite din Internet. Īntr-un caz real, atunci cānd un ISP a īncercat sa bloche-ze accesul utilizatorilor la serviciile Skype anul trecut, o multime de utilizatori s-au plāns catre FCC, iar aceasta a stopat comportamentul abuziv al furnizorului de Internet.
Orice analiza trebuie totusi sa mai aiba īn vedere si alte aspecte. Dincolo de blocarea accesului, America dezbate īn acest moment moralitatea si legalitatea deciziei unui ISP de a taxa suplimentar accesul la servicii de Internet mult mai rapide.
Platesti mai mult, obtii mai mult
Solutiile par sa fie sugerate chiar de publicul american. Īntr-un alt sondaj, dat publicitatii la 17 ianuarie 2006 de catre American Consumer Institute, problema este abordata dintr-o alta perspectiva. Peste 84% din americani sunt de acord sa aiba posibilitatea de a opta pentru servicii de Internet mai rapide, mai sigure si mult mai fiabile. Altfel spus, daca AT&T doreste sa ofere utilizatorilor MovieLink.com posibilitatea de a descarca filme la o viteza superioara, acestia ar fi interesati de noul serviciu, chiar daca trebuie sa plateasca īn plus pentru el.
Furnizorii de continut pe Internet nu agreeaza deloc ideea ca utilizatorul sa plateasca mai mult pentru servicii de mai buna calitate. In multe cazuri, spun ei, utilizatorul ar putea renunta pur si simplu la acele servicii. Iar alternativa ar fi plata consumului de catre furnizor, pentru a mentine serviciul gratuit pentru utilizator. Nimeni nu a luat in calcul aceste costuri pana acum. Interesant este faptul ca ISP-urile folosesc contra-argumente preluate chiar din ograda contestatarilor.
Google, spun furnizorii de acces la Internet, cāstiga bani buni de pe urma unui instrument asemanator. Platesti mai mult, obtii mai mult. Google poate fi acuzat, la rāndul sau, ca nu este neutru atunci cānd vine vorba despre plasarea unor mesaje publicitare īn paginile de rezultate ale cautarilor. Daca un advertiser doreste sa se pozitioneze īn rezultatele cautarilor, indiferent de situatie, alege AdWords pentru a fi listat mai bine.
Acuzati de populism
De aceea unii considera ca adevarata discutie priveste libertatea concurentiala īntr-o piata libera. Pentru impresionarea opiniei publice si a Congresului american, sustinatorii neutralitatii Internetului au deturnat ideea spre un concept cu mult mai populist: accesul neīngradit al utilizatorului la diverse website-uri. Companiile ar trebui sa fie libere sa-si aleaga propriile modele de afaceri si sa le adapteze la economia concurentiala. Reglementarea neutralitatii Internetului este necesara, īnsa doar īn masura īn care nu contravine libertatii de expresie a companiilor.
IPTV sa fie miza?
O analiza si mai interesanta a situatiei are īn vedere batalia intensa pentru controlul asupra unui serviciu de mare viitor: conceptul de Internet Protocol Television (IPTV), televiziunea pe Internet. Pentru dezvoltarea si furnizarea acestui serviciu, retelele de acces la Internet au nevoie de īmbunatatiri majore. Multe dintre conexiuni necesita investitii pe care companiile īn cauza vor decide sa le realizeze doar īn masura īn care le considera recuperabile īntr-un viitor mai mult sau mai putin īndepartat. La modul cum se prezinta lucrurile acum, ISP-urile par a nu avea multe sanse de control asupra televiziunii pe Internet.
Altii au decis deja sa investeasca īn viitor. Google, spre exemplu, vrea sa scape America de cabluri. Din ce īn ce mai multe actiuni sugereaza ca Google se pregateste sa ofere americanilor Internet wireless gratuit. Compania a īnaintat cereri pentru patentarea a trei solutii de furnizare a Internetului wireless. Pentru īndeplinirea scopului, compania a ales sa lucreze prin intermediul unor parteneri care sa-i permita o dezvoltare a retelei īntr-un timp extrem de scurt.