11 Aprilie 2006
Depozitul de cunostinte al întregii lumi
Va simtiti ignorati de ceilalti? Iata un posibil tratament: scrieti-va autobiografia si publicati-o într-o enciclopedie online. Tot ce trebuie sa faceti este sa va creati un cont ori sa va logati pe www.wikipedia.org si sa va scrieti realizarile de-o viata. În momentul în care ati terminat de scris, textul o sa fie accesibil imediat miliardelor de utilizatori din lumea întreaga.
Este acea parte a adevarului pe care multi am citit-o în presa anului 2005. Este realitatea care a pus la zid unul dintre cele mai interesante concepte ale Internetului modern: Wikipedia, website-ul cu pretentii de enciclopedie online, accesibila gratuit.
Razboi enciclopedic
Daca ar fi sa analizam întreaga poveste a Wikipedia, am observa ca se include în cercul bataliilor din ce în ce mai intense dintre vechii moguli ai afacerilor din lumea reala si exponentii noii lumi virtuale.
Wikipedia nu este un proiect mic si anonim. Dimpotriva, milioane de utilizatori îl viziteaza în fiecare zi. Mai multi decât viziteaza CNN.com. Wikipedia este o enciclopedie online în care puteti gasi informatii extrem de variate. Orice utilizator poate scrie propriile texte si le poate edita pe cele introduse de altii. Acesta este conceptul din spatele termenului „wiki”: „software care permite crearea si editarea paginilor web direct de catre utilizatori, folosindu-se un browser de Internet”.
Cine este Wikipedia?
Website-ul www.wikipedia.org împlineste în curând sase ani de existenta. Este clasat, în acest moment, din punctul de vedere al traficului înregistrat, printre primele 30 de website-uri ale lumii. Doar în luna noiembrie 2005 a înregistrat un trafic de peste 2,5 miliarde de afisari ale paginilor sale. La începutul lunii martie 2006, a depasit numarul de un milion de articole scrise în limba engleza. În total, Wikipedia contine peste 3,3 milioane de explicatii enciclopedice, scrise în 125 de limbi.
În spatele proiectului se afla Wikimedia Foundation. Aceasta organizatie non-profit si-a propus sa ofere cunostinte gratuite oricarui utilizator de Internet. Printre creatiile fundatiei se numara proiecte precum Wiktionary.org (dictionar explicativ online), Wikiquote.org (baza de date online care contine citate celebre), Wikibooks.org (biblioteca online, cu carti accesibile gratuit), Wikinews.org (serviciu gratuit de stiri online) si multe altele.
Cum supravietuieste?
Prin intermediul donatiilor. Potrivit propriilor declaratii, proiectul Wikipedia a strâns pâna acum peste 320.000 de dolari de la diversi donatori. Lista donatorilor este extrem de transparenta, putând fi consultata în timp real aproape, accesând www.wikipedia.org.
Pe cine deranjeaza?
Encyclopedia Britannica este unul dintre exemple. Internetul a transformat celebra sursa a tuturor adevarurilor într-o specie de afacere pe cale de disparitie. Encyclopedia Britannica ofera posibilitatea utilizatorilor de a citi putin continut gratuit. Accesul nelimitat costa 11.95 dolari lunar sau 69.95 dolari anual. Pentru a justifica aceste preturi, Britannica spune ca întreg sistemul este dependent de credibilitatea academica a consiliului editorial extrem de restrâns care garanteaza acuratetea informatiei.
Din pacate, Britannica nu poate concura cu un sistem entuziast, dinamic si extrem de flexibil cum este Wikipedia. Si nici nu poate deveni o sursa gratuita de informatii. Rolul ingrat al Britannica se regaseste si în cazul altor initiative de acest fel. Dictionare online, initiative enciclopedice sau ghiduri turistice se vad amenintate serios de noul proiect online.
Anul trecut, s-a pornit o campanie fara precedent prin care se contesta acuratetea informatiilor Wikipedia. Probabil ca nu Encyclopedia Britannica este în spatele acestor acuzatii. La fel de probabil, sistemul Wikipedia, precum si anumite deficiente în activitatea editorilor proiectului, au confirmat unele acuzatii. Spre sfârsitul anului 2005, Wikipedia se vedea pusa la zid de tot mai multi savanti ai lumii. Umberto Eco scria un editorial extrem de acid la adresa website-ului si multi altii îi urmau exemplul. În Internet se prevestea deja caderea în derizoriu a proiectului. Din fericire, ajutorul a venit de-acolo de unde nu se astepta nimeni. De la o revista “pe hârtie”.
Aceeasi rata a erorilor
Polemica s-a stins oarecum în decembrie 2005, când revista „Nature” a realizat un studiu cu privire la 42 de articole cu profil stiintific, publicate pe Wikipedia. Ideea era de a compara continutul unor texte si concepte similare, tratate atât de Encyclopedia Britannica, cât si de Wikipedia. În mod surprinzator, procentajul erorilor întâlnite în analiza celor doua surse de informatie a fost similar: cam trei greseli pentru fiecare articol, în cazul Encyclopedia Britannica si patru erori per articol în cazul Wikipedia.
Potrivit concluziilor studiului, acuratetea textelor cuprinse în Wikipedia este comparabila, daca nu superioara altor surse. Subiecte prea obscure ori greu de analizat pentru a fi incluse în enciclopediile traditionale sunt tratate adesea pe larg în paginile Wikipedia. Exemplele merg de la analiza emiterii si functionarii cardurilor de credit/debit pâna la prezentarea unor localitati îndepartate (Wikipedia contine prezentarea unor sate din România, spre exemplu). Continutul în limba româna al Wikipedia cuprinde peste 10.000 de articole si este accesibil la http:// ro.wikipedia.org.
Dinamic si flexibil
Wikipedia îsi actualizeaza continutul extrem de rapid. Paginile contin linkuri spre diverse surse de informatie cu ajutorul carora utilizatorul poate aprofunda subiectul de care este interesat.
Revenind la ipoteza de început a articolului, daca v-ati pune în cap sa introduceti autobiografia în Wikipedia, este foarte probabil ca textul în cauza sa nu reziste mult online. Unul dintre miile de editori activi ai Wikipedia ar fi notificat despre textul introdus de dumneavoastra si ar investiga relevanta acestuia. Cu exceptia cazului în care sunteti celebru, textul va fi îndepartat pentru ca-i lipseste valoarea enciclopedica. Mai mult, chiar daca sunteti faimos, veti primi foarte probabil un mesaj din partea Wikipedia în care vi se reaminteste faptul ca enciclopedia în cauza nu încurajeaza autobiografiile.
Replica de primavara
Spre sfârsitul lunii martie 2006, Encyclopedia Britannica a replicat studiului. În mesajul de raspuns, publicat la aproape trei luni de la data studiului initial, Britannica afirma ca revista „Nature” a pus la dispozitia analistilor versiuni reeditate si rearanjate ale informatiilor cuprinse în textele Encyclopedia Britannica. Mai mult, revista este acuzata ca „erorile” observate în articol erau în realitate concepte ale caror definitii sau prezentari care înca mai constituie o controversa în lumea academica.
S-a mai argumentat ca rolul unei enciclopedii este acela de a prezenta, în mod neutru, fapte si întâmplari, de a lamuri concepte si termeni dintre cei mai diversi. Wikipedia poarta o doza de subiectivism datorita conceptului colaborativ care sta la baza crearii paginilor sale. Afirmatia este reala din multe perspective, iar cel mai bun exemplu este dat de informatiile care îl prezinta pe fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. În cazul biografiei acestuia, neutralitatea textelor este contestata.
Planuri de viitor
Principala consecinta a bataliei enciclopediilor este pierderea încrederii absolute pe care cititorii o aveau pâna acum în variantele „pe hârtie” ale editiilor enciclopedice elaborate de diverse organizatii stiintifice. În acelasi timp, se echilibreaza încrederea publicului în sursele de informare accesibile online în detrimentul celor accesibile pe hârtie.
Pentru prima data, putem gândi ca traim în timpuri care nesocotesc afirmatii de genul „am citit în Encyclopedia Britannica, deci trebuie sa fie adevarat”. Din pacate pentru unii parlamentari, oameni de afaceri sau persoane publice si cu dare de mâna, va pali moda bibliotecii în care sa fie expuse volumele editiei complete a Encyclopediei Britannica.
Razboi enciclopedic
Daca ar fi sa analizam întreaga poveste a Wikipedia, am observa ca se include în cercul bataliilor din ce în ce mai intense dintre vechii moguli ai afacerilor din lumea reala si exponentii noii lumi virtuale.
Wikipedia nu este un proiect mic si anonim. Dimpotriva, milioane de utilizatori îl viziteaza în fiecare zi. Mai multi decât viziteaza CNN.com. Wikipedia este o enciclopedie online în care puteti gasi informatii extrem de variate. Orice utilizator poate scrie propriile texte si le poate edita pe cele introduse de altii. Acesta este conceptul din spatele termenului „wiki”: „software care permite crearea si editarea paginilor web direct de catre utilizatori, folosindu-se un browser de Internet”.
Cine este Wikipedia?
Website-ul www.wikipedia.org împlineste în curând sase ani de existenta. Este clasat, în acest moment, din punctul de vedere al traficului înregistrat, printre primele 30 de website-uri ale lumii. Doar în luna noiembrie 2005 a înregistrat un trafic de peste 2,5 miliarde de afisari ale paginilor sale. La începutul lunii martie 2006, a depasit numarul de un milion de articole scrise în limba engleza. În total, Wikipedia contine peste 3,3 milioane de explicatii enciclopedice, scrise în 125 de limbi.
În spatele proiectului se afla Wikimedia Foundation. Aceasta organizatie non-profit si-a propus sa ofere cunostinte gratuite oricarui utilizator de Internet. Printre creatiile fundatiei se numara proiecte precum Wiktionary.org (dictionar explicativ online), Wikiquote.org (baza de date online care contine citate celebre), Wikibooks.org (biblioteca online, cu carti accesibile gratuit), Wikinews.org (serviciu gratuit de stiri online) si multe altele.
Cum supravietuieste?
Prin intermediul donatiilor. Potrivit propriilor declaratii, proiectul Wikipedia a strâns pâna acum peste 320.000 de dolari de la diversi donatori. Lista donatorilor este extrem de transparenta, putând fi consultata în timp real aproape, accesând www.wikipedia.org.
Pe cine deranjeaza?
Encyclopedia Britannica este unul dintre exemple. Internetul a transformat celebra sursa a tuturor adevarurilor într-o specie de afacere pe cale de disparitie. Encyclopedia Britannica ofera posibilitatea utilizatorilor de a citi putin continut gratuit. Accesul nelimitat costa 11.95 dolari lunar sau 69.95 dolari anual. Pentru a justifica aceste preturi, Britannica spune ca întreg sistemul este dependent de credibilitatea academica a consiliului editorial extrem de restrâns care garanteaza acuratetea informatiei.
Din pacate, Britannica nu poate concura cu un sistem entuziast, dinamic si extrem de flexibil cum este Wikipedia. Si nici nu poate deveni o sursa gratuita de informatii. Rolul ingrat al Britannica se regaseste si în cazul altor initiative de acest fel. Dictionare online, initiative enciclopedice sau ghiduri turistice se vad amenintate serios de noul proiect online.
Anul trecut, s-a pornit o campanie fara precedent prin care se contesta acuratetea informatiilor Wikipedia. Probabil ca nu Encyclopedia Britannica este în spatele acestor acuzatii. La fel de probabil, sistemul Wikipedia, precum si anumite deficiente în activitatea editorilor proiectului, au confirmat unele acuzatii. Spre sfârsitul anului 2005, Wikipedia se vedea pusa la zid de tot mai multi savanti ai lumii. Umberto Eco scria un editorial extrem de acid la adresa website-ului si multi altii îi urmau exemplul. În Internet se prevestea deja caderea în derizoriu a proiectului. Din fericire, ajutorul a venit de-acolo de unde nu se astepta nimeni. De la o revista “pe hârtie”.
Aceeasi rata a erorilor
Polemica s-a stins oarecum în decembrie 2005, când revista „Nature” a realizat un studiu cu privire la 42 de articole cu profil stiintific, publicate pe Wikipedia. Ideea era de a compara continutul unor texte si concepte similare, tratate atât de Encyclopedia Britannica, cât si de Wikipedia. În mod surprinzator, procentajul erorilor întâlnite în analiza celor doua surse de informatie a fost similar: cam trei greseli pentru fiecare articol, în cazul Encyclopedia Britannica si patru erori per articol în cazul Wikipedia.
Potrivit concluziilor studiului, acuratetea textelor cuprinse în Wikipedia este comparabila, daca nu superioara altor surse. Subiecte prea obscure ori greu de analizat pentru a fi incluse în enciclopediile traditionale sunt tratate adesea pe larg în paginile Wikipedia. Exemplele merg de la analiza emiterii si functionarii cardurilor de credit/debit pâna la prezentarea unor localitati îndepartate (Wikipedia contine prezentarea unor sate din România, spre exemplu). Continutul în limba româna al Wikipedia cuprinde peste 10.000 de articole si este accesibil la http:// ro.wikipedia.org.
Dinamic si flexibil
Wikipedia îsi actualizeaza continutul extrem de rapid. Paginile contin linkuri spre diverse surse de informatie cu ajutorul carora utilizatorul poate aprofunda subiectul de care este interesat.
Revenind la ipoteza de început a articolului, daca v-ati pune în cap sa introduceti autobiografia în Wikipedia, este foarte probabil ca textul în cauza sa nu reziste mult online. Unul dintre miile de editori activi ai Wikipedia ar fi notificat despre textul introdus de dumneavoastra si ar investiga relevanta acestuia. Cu exceptia cazului în care sunteti celebru, textul va fi îndepartat pentru ca-i lipseste valoarea enciclopedica. Mai mult, chiar daca sunteti faimos, veti primi foarte probabil un mesaj din partea Wikipedia în care vi se reaminteste faptul ca enciclopedia în cauza nu încurajeaza autobiografiile.
Replica de primavara
Spre sfârsitul lunii martie 2006, Encyclopedia Britannica a replicat studiului. În mesajul de raspuns, publicat la aproape trei luni de la data studiului initial, Britannica afirma ca revista „Nature” a pus la dispozitia analistilor versiuni reeditate si rearanjate ale informatiilor cuprinse în textele Encyclopedia Britannica. Mai mult, revista este acuzata ca „erorile” observate în articol erau în realitate concepte ale caror definitii sau prezentari care înca mai constituie o controversa în lumea academica.
S-a mai argumentat ca rolul unei enciclopedii este acela de a prezenta, în mod neutru, fapte si întâmplari, de a lamuri concepte si termeni dintre cei mai diversi. Wikipedia poarta o doza de subiectivism datorita conceptului colaborativ care sta la baza crearii paginilor sale. Afirmatia este reala din multe perspective, iar cel mai bun exemplu este dat de informatiile care îl prezinta pe fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. În cazul biografiei acestuia, neutralitatea textelor este contestata.
Planuri de viitor
Principala consecinta a bataliei enciclopediilor este pierderea încrederii absolute pe care cititorii o aveau pâna acum în variantele „pe hârtie” ale editiilor enciclopedice elaborate de diverse organizatii stiintifice. În acelasi timp, se echilibreaza încrederea publicului în sursele de informare accesibile online în detrimentul celor accesibile pe hârtie.
Pentru prima data, putem gândi ca traim în timpuri care nesocotesc afirmatii de genul „am citit în Encyclopedia Britannica, deci trebuie sa fie adevarat”. Din pacate pentru unii parlamentari, oameni de afaceri sau persoane publice si cu dare de mâna, va pali moda bibliotecii în care sa fie expuse volumele editiei complete a Encyclopediei Britannica.