Fostă reședință al ordinului templierului, Tomar este un oraș fermecător, datorită bogăției sale artistice și culturale. Cea mai bună dovadă în acest sens este Mănăstirea lui Hristos, una dintre cele mai importante lucrări ale Renașterii din Portugalia.

Așadar, când ajungeți în Tomar, este esențial să ajungeți la Castelul Templierilor pentru a descoperi Mănăstirea lui Hristos, fost sediu al Ordinului Templierilor până în 1314 și al Ordinului lui Hristos din 1357. Merită să vizitați mănăstirea cu atenție, pentru a descoperi câteva bijuterii aflat acolo, cum ar fi ornamentele portalului renascentist, simbolismul deosebit al ferestrei manueline din sala capitulară sau anexele aferente ritualurilor templierilor.

Cavalerii Templieri, un ordin militar înființat în anul 1119 la Ierusalim, au jucat un rol major în recucerirea treptată a Peninsulei Iberice de sub dominația maură. Construcția complexului de la Tomar a fost începută în anul 1160, pentru a le servi drept fortăreața și sediu, aceasta suferind treptat modificări, vreme de alte patru secole.

Parte a Patrimoniul Unesco, Mănăstirea lui Hristos a fost modelată după Domul Stâncii din Ierusalim, considerat de cruciați o rămășiță din Templul lui Solomon.

Cum s-a născut Ordinul Templierilor

După prima Cruciadă, din nevoia de a le oferi protecţie pelerinilor creştini din Ţara Sfântă, mai mulţi nobili, în special descendenţi ai unor vechi familii flamande şi burgunde, au înfiinţat un ordin militar religios, denumit iniţial „Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici” (Soldaţii sărmani ai lui Cristos şi ai Templului lui Solomon în latină), denumire prescurtată apoi în „templieri”. Conform cronicarului medieval Guillaume din Tyr, în anul 1119, nouă cavaleri s-au prezentat în faţa patriarhului Ierusalimului, unde au depus jurămintele de sărăcie, obedienţă şi castitate.

Când templierii au ajuns în Ţara Sfântă, cavalerii ospitalieri îngrijeau deja pelerinii bolnavi într-o mănăstire spital din Ierusalim, ordinul fiind recunoscut de Biserica Catolică încă din 1113. Însă, la această dată, ei nu erau organizaţi ca un ordin militar-religios, această inovaţie fiind introdusă de templieri.

Contrar unei opinii larg răspândite, templierii nu erau călugări în sensul strict al termenului. Deşi depuneau jurămintele monahale de castitate, sărăcie şi obedienţă, ei nu trăiau izolaţi de lume, într-o mănăstire, ci erau prezenţi în prima linie, pe câmpul de luptă, unde purtau robe albe şi o manta albă pe care era cusută o cruce roşie, simbol al martiriului.

Asemenea multor grupări religioase medievale, administrarea Ordinului Templierilor era structurată ierarhic. Marele Maestru îşi desfăşura activitatea la sediul central, din Ţara Sfântă, iar teritoriile vaste din Occident erau împărţite în provincii, administrate de câte un comandant al zonei, care, la rândul său, îi supraveghea pe Maeştrii responsabili de conducerea caselor teritoriale ale templierilor.

Inovaţiile economice introduse de templieri le-au permis să devină una dintre cele mai bogate şi mai puternice instituţii private din istorie. Pe parcursul existenţei sale, Ordinul a dobândit mii de proprietăţi, terenuri, sate, păduri, mănăstiri, porturi.

Sursa foto: Wall-Street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Roxana Grosu
Roxana a absolvit Facultatea de Litere , fiind și traducător autorizat de engleză și franceză. Are o experiență de peste 15 ani în presă și comunicare, este grammar nazi și pasionată de istoria artei. Ca jurnalist, a lucrat pentru publicații precum Businessmen's, Bucharest Business Week , România Liberă - unde a fost editor coordonator - și Wall-Street.ro . De-a lungul carierei jurnalistice, Roxana a scris pe domenii precum diplomație , turism , aviație , retail ,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Turism »



Setari Cookie-uri