Cercetarea, realizată în rândul persoanelor fizice cu venituri lunare de minimum 10.000 de lei, arată că interesul pentru investiții nu este întotdeauna însoțit de o strategie financiară clară, potrivit Raiffeisen Bank România. Doar 1 din 10 respondenți declară că are un plan de investiții bine definit.
Ce fac românii când investițiile scad cu 10% din valoare
Studiul a analizat modul în care persoanele cu venituri ridicate ar reacționa în cazul unei corecții a pieței financiare.
Dacă valoarea portofoliului lor ar scădea cu 10% într-un interval scurt, 36% dintre respondenți ar continua să investească potrivit planului inițial, fără să își modifice strategia.
Alți 27% ar profita de scădere pentru a investi suplimentar, în timp ce 26% nu ar face nicio schimbare în portofoliu.
Doar 6% dintre participanții la studiu declară că ar vinde o parte sau toate investițiile într-un asemenea scenariu.
Rezultatele indică faptul că majoritatea respondenților care au ales una dintre aceste variante nu ar recurge la vânzarea investițiilor în cazul unei scăderi de 10%. Totuși, răspunsurile reprezintă intenții declarate într-un scenariu ipotetic, nu comportamente observate în timpul unei corecții reale a pieței.
9 din 10 români cu venituri mari nu au o strategie clară de investiții
Deși o parte importantă dintre respondenți declară că ar continua să investească inclusiv în perioadele de scădere a pieței, studiul arată că planificarea financiară rămâne o problemă.
Nouă din zece persoane intervievate nu au o strategie de investiții bine definită, chiar dacă manifestă interes pentru instrumentele financiare.
„Rezultatele studiului arată o schimbare importantă de comportament: românii cu venituri ridicate sunt tot mai interesați să își pună banii la lucru, nu doar să îi păstreze. În același timp, faptul că doar 1 din 10 are o strategie de investiții bine definită arată că există încă un decalaj între intenție și planificare”, a declarat Mihail Ion, Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România.
Potrivit reprezentantului băncii, investitorii ar trebui să treacă de la decizii financiare punctuale la o abordare structurată, care să țină cont de obiectivele personale, perioada pentru care sunt investiți banii și nivelul de risc pe care sunt dispuși să îl accepte.
Principalele aspecte pentru care respondenții au nevoie de mai multă claritate sunt înțelegerea riscurilor, diversificarea portofoliului și stabilirea unor obiective financiare măsurabile.
Ce ar face românii dacă ar primi 100.000 de euro
Studiul a analizat și modul în care persoanele cu venituri ridicate ar administra o sumă ipotetică de 100.000 de euro.
Potrivit rezultatelor, 28% dintre respondenți ar alege să investească banii în acțiuni sau fonduri mutuale.
Alți 23% ar prefera să păstreze suma într-un cont de economii sau într-un depozit bancar, în timp ce 7% ar lăsa banii într-un cont curent.
Datele arată că o parte dintre persoanele intervievate preferă instrumentele financiare care presupun expunere la piețele de capital, în timp ce altele aleg produse bancare de economisire.
În privința obiectivelor financiare, independența financiară ocupă primul loc în preferințele respondenților, inclusiv posibilitatea pensionării anticipate.
Aceasta este urmată de protejarea economiilor împotriva inflației și de creșterea capitalului pe termen lung.
Teama de a pierde bani, principalul obstacol în calea investițiilor
Riscul de pierdere a banilor reprezintă principalul obstacol în calea investițiilor, fiind menționat de 39% dintre participanții la studiu.
Alți 29% consideră că nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a investi, deși cercetarea a fost realizată în rândul persoanelor cu venituri lunare de minimum 10.000 de lei.
În același timp, 28% dintre respondenți preferă un portofoliu diversificat pentru reducerea riscurilor, iar 18% afirmă că nu știu de unde să înceapă atunci când vine vorba despre investiții.
Aceste rezultate indică faptul că disponibilitatea financiară nu este singurul element care influențează deciziile de investiții. Înțelegerea produselor financiare, evaluarea riscurilor și existența unui plan pe termen lung sunt, de asemenea, aspecte importante pentru persoanele intervievate.
