Șeful ADR acuză că MAI nu și-a dorit dezvoltarea aplicației pentru citirea buletinelor electronice
Introducerea cărții electronice de identitate în România a deschis calea pentru dezvoltarea unor servicii digitale prin care cetățenii și companiile să poată utiliza datele de identificare în relația cu instituțiile publice și cu furnizorii privați de servicii. Unul dintre instrumentele asociate acestei infrastructuri este RO CEI Reader, aplicația care permite interacțiunea cu datele stocate pe cartea electronică de identitate.
Însă dezvoltarea acestor instrumente nu este lipsită de tensiuni între instituțiile statului, potrivit lui Cătălin Giulescu, președintele ADR. Oficialul susține că Ministerul Afacerilor Interne nu și-a dorit dezvoltarea aplicației RO CEI Reader, iar această opoziție ar avea legătură cu teama de a pierde controlul asupra anumitor interacțiuni digitale.
„Există o temere de pierdere a controlului. A apărut aplicația RO CEI Reader, care este legată de infrastructura cărții electronice de identitate. Eu astăzi coordonez societatea informațională din România, un segment în care există o disoluție totală a autorității publice. Asta este părerea mea, pe care le-am prezentat-o și guvernanților”, a declarat Cătălin Giulescu, în cadrul Future Banking Summit.
Președintele ADR a continuat cu o critică directă la adresa MAI, sugerând că încercările de a dezvolta instrumente digitale care să permită accesul la datele din cartea electronică de identitate au întâmpinat rezistență.
„Ministerul Afacerilor Interne nu și-a dorit dezvoltarea acestei aplicații, RO CEI Reader, astfel încât să putem interacționa cu datele din cartea electronică de identitate. Am ceva frustrări. Nu pot spune că m-au aruncat pe geam, dar mi-au dat un brânci pe scări. De ce? Totul pleacă de la teama de pierdere a controlului asupra anumitor interacțiuni”, a explicat oficialul.
Portofelul european de identitate digitală, o posibilă soluție. Giulescu susține că accesul său la informații ar fi fost restricționat
În contextul dificultăților întâmpinate în dezvoltarea aplicațiilor asociate cărții electronice de identitate, președintele ADR își pune speranțele în portofelul european de identitate digitală, cunoscut și sub denumirea de European Digital Identity Wallet, iar, în România RO-Wallet .
Acest instrument este conceput pentru a permite cetățenilor să își utilizeze identitatea digitală și anumite documente electronice în relația cu autoritățile și companiile, inclusiv în interacțiuni transfrontaliere.
Giulescu consideră că avantajul principal al portofelului european este faptul că principiile sale de funcționare au fost stabilite la nivelul Uniunii Europene, ceea ce ar putea reduce dificultățile de coordonare între instituțiile naționale. Cu toate acestea, oficialul susține că ar exista probleme și în privința accesului său la informațiile despre dezvoltarea proiectului.
„Eu am mari speranțe de la un alt proiect, portofelul european de identitate digitală, wallet-ul european. Dar, ținând cont că este un instrument european, din puținele informații pe care le am.. pare că cineva din MAI a dat o dispoziție să nu mai am acces la informații. Sunt convins că wallet-ul este un instrument care ar putea să ne scoată din situația asta, mai ales că principiile sale și proiectarea au fost stabilite la nivel european. Noi trebuie să ne ocupăm de implementare”, a declarat președintele ADR.
Pentru sectorul bancar, dezvoltarea identității digitale europene ar putea avea implicații importante, în special în procesele de identificare și verificare a clienților. Utilizarea unor instrumente digitale standardizate ar putea reduce timpul necesar deschiderii conturilor și accesării anumitor produse financiare, în funcție de modul în care acestea vor fi integrate în sistemele instituțiilor de credit.
ADR plătește șase milioane de lei pe an pentru ROeID, dar șeful instituției spune că nu are control asupra platformei
Dincolo de tensiunile cu MAI, Cătălin Giulescu a atras atenția asupra modului în care statul român administrează infrastructurile digitale pentru care cheltuiește sume importante din bani publici.
Unul dintre exemplele oferite este ROeID, platforma de identitate digitală care permite autentificarea cetățenilor în serviciile electronice ale administrației.
Autoritatea pentru Digitalizarea României are atribuții în gestionarea unor proiecte naționale de transformare digitală, inclusiv ROeID, sistem dezvoltat pentru a simplifica accesul cetățenilor la servicii publice online. Platforma face parte din eforturile de digitalizare a administrației și de reducere a dependenței de interacțiunile fizice cu instituțiile.
Potrivit președintelui ADR, însă, instituția nu deține controlul operațional necesar pentru a administra independent infrastructura ROeID, deși suportă costuri anuale de mentenanță de șase milioane de lei.
„Ideea pe care am susținut-o încă de la început este ca statul român să nu piardă controlul asupra infrastructurilor. Pentru că, vă spun, Autoritatea pentru Digitalizarea României gestionează ROeID, dar nu are niciun fel de control asupra lui. Plătim șase milioane de lei pe an pentru mentenanță. Dacă mă întrebați pe mine în ce măsură cineva are acces la baza de date, nu pot să vă spun. Nu există nici măcar mecanisme de control”, a declarat Giulescu.
Președintele ADR susține că dependența de furnizorul privat se manifestă inclusiv în cazul unor operațiuni care ar trebui să poată fi realizate direct de instituția responsabilă de platformă.
„Vrei să schimbi o informație? Trebuie să faci o hârtie către furnizor, care menține controlul direct asupra acelei infrastructuri”, a explicat oficialul.
Afirmațiile sale ridică semne de întrebare privind capacitatea statului de a supraveghea și administra infrastructurile informatice dezvoltate din fonduri publice. Giulescu nu susține că baza de date ar fi fost accesată neautorizat, ci că instituția pe care o conduce nu dispune, potrivit declarațiilor sale, de mecanismele necesare pentru a verifica în mod direct accesul la aceasta.
Din perspectivă financiară, o astfel de dependență poate genera costuri suplimentare ori de câte ori instituțiile au nevoie de modificări, actualizări sau integrări cu alte sisteme.
Un milion de lei pentru 40 de integrări ROeID, în timp ce un angajat al statului poate face zece integrări pe zi
Președintele ADR a oferit și un exemplu privind diferențele dintre costurile operațiunilor realizate prin furnizori externi și capacitatea tehnică existentă în anumite instituții publice.
Potrivit acestuia, pentru ROeID, statul trebuie să plătească un milion de lei unui furnizor pentru realizarea a 40 de integrări anual. În schimb, infrastructura Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor permite realizarea unor integrări direct de către personalul tehnic al instituției, într-un ritm mult mai rapid, susține Giulescu.
„Spre deosebire de ROeID, unde trebuie să plătesc unui furnizor de servicii un milion de lei pentru 40 de integrări pe an. Colega mea care monitorizează infrastructura din platforma DGEP, dacă se supără puțin, face zece integrări pe zi. Și ea câștigă doar 7.000-8.000 de lei pe lună”, a declarat oficialul.
Un alt proiect digital, blocat: 49 de milioane de lei doar pentru licențierea unei magistrale de interoperabilitate
O altă problemă semnalată de președintele ADR privește dezvoltarea unei platforme de interoperabilitate pentru validarea identității, inclusiv în relația cu instituțiile bancare.
Proiectul ar fi trebuit să permită extinderea schimbului de informații între sisteme și să faciliteze verificarea identității în cadrul unor procese digitale. Potrivit lui Giulescu, însă, dezvoltarea acestuia este blocată, iar continuarea unei proceduri ar urma să genereze costuri importante pentru stat.
„Unul dintre proiectele mele a fost platforma de interoperabilitate pentru validarea identității, inclusiv în relația cu instituțiile bancare, care au acces la această platformă. Visul meu a fost să dezvoltăm mai departe această platformă. Proiectul este blocat. Trăgeam speranța că o să-l resuscitez”, a declarat președintele ADR.
Oficialul susține că o decizie a Curții de Apel a determinat continuarea unei proceduri în cadrul căreia licențierea unei magistrale de interoperabilitate ar costa 49 de milioane de lei.
„Din nefericire, Curtea de Apel s-a pronunțat în sensul continuării unei proceduri prin care, pentru o magistrală de interoperabilitate, statul român va trebui să cheltuiască 49 de milioane de lei doar pentru licențiere. Ca să vă faceți o idee, infrastructura de interoperabilitate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor are un cost de licențiere de 1,6 milioane de lei, la o infrastructură hardware de 300 de milioane de lei”, a explicat Giulescu.
Diferența dintre cele două valori de licențiere este de peste 30 de ori, potrivit cifrelor prezentate de oficial. Totuși, fără detalii suplimentare despre cerințele tehnice și funcționalitățile celor două infrastructuri, sumele nu pot fi considerate direct comparabile din perspectiva eficienței investițiilor.
Pentru instituțiile publice și companiile care ar putea beneficia de schimbul automatizat de informații, întârzierile în dezvoltarea interoperabilității pot însemna menținerea unor proceduri administrative mai complicate și a unor costuri operaționale mai ridicate.
Giulescu, despre temerile privind cartea electronică de identitate: „În telefon nici măcar nu-ți dai seama câte cipuri sunt”
În cadrul Future Banking Summit, președintele ADR a abordat și reticența unor cetățeni față de utilizarea cărții electronice de identitate și a viitorului portofel digital european. Giulescu a comparat îngrijorările privind posibilitatea colectării datelor prin intermediul documentelor electronice de identitate cu utilizarea zilnică a aplicațiilor mobile și a rețelelor sociale.
„Cartea electronică de identitate are un cip vizibil. În telefon nici măcar nu-ți dai seama câte cipuri sunt. În momentul în care îți instalezi, pe lângă cele 100 de aplicații pe care le ai deja, și wallet-ul dezvoltat de statul român, vei trăi în aceeași beție în care te minți zilnic că ești profilat prin cartea electronică de identitate, dar rețelele sociale nu reprezintă niciun fel de problemă”, a declarat oficialul.
În opinia sa, temerile legate de instrumentele publice de identitate digitală trebuie analizate și în contextul cantității de informații personale pe care utilizatorii le furnizează deja unor platforme private.
Dincolo de percepția publicului, dezvoltarea acestor instrumente presupune însă existența unor mecanisme clare de protecție a datelor, de verificare a accesului la informații și de control asupra infrastructurilor.Pentru președintele ADR, problema fundamentală a digitalizării României rămâne capacitatea statului de a administra efectiv sistemele pe care le finanțează și de a depăși blocajele instituționale.
„Vom putea să evoluăm doar dacă privim această realitate. Știu că e ciudat, dar vom putea face ceva numai dacă recunoaștem situația în care ne aflăm. Dacă ne mințim, nu mai putem face nimic”, a concluzionat Cătălin Giulescu.
