Pe fondul conflictelor regionale și al războiului de la graniță, nevoia României de capacități de apărare proprii a devenit tot mai vizibilă. În țară există producători care dezvoltă și fabrică armament, echipamente militare și sisteme de apărare, însă sectorul rămâne subfinanțat și marginalizat în raport cu potențialul său economic, spun reprezentanții industriei.
Industria de apărare, băgată în aceeași oală cu traficul de arme și prostituția
Vlădoiu Nasty Marian, vicepresedinte OPIA, spune că industria de apărare din România este pusă în același sac cu traficul de armament și prostituția, un lucru complet greșit prin care ratăm să aducem o contribuție pozitivă în economie.
„Avem nevoie de o directivă de la Banca Națională care să uniformizeze pentru dumneavoastră (n.red: băncile) întregul sistem. Această decizie trebuie luată în concordanță cu Banca Mondială și să nu mai facem această confuzie între traficul de armament, prostituție, ce a mai fost agreat pe lista de nefinanțabile, și industria armamentului. Până la urmă vorbim de ceva legal. Dumneavoastră trebuie să deschideți acele conturi, să vorbiți la băncile la care lucrați. Legislativul trebuie să dea un mesaj, astfel încât să avem o legalitate. Trebuie să vedem lucrul acesta ca o chestiune de dezvoltare și de securitate națională”, spune reprezentantul OPIA.
În trecut, Vlădoiu a fost acuzat de evaziune fiscală, pentru faptul ca in perioada 2011 - 2014 nu ar fi inregistrat in contabilitate veniturile reale din avocatura, prejudiciul estimat fiind de 150.000 de lei, scrie Ziare.com.
Un reprezentant al industriei prezent la discuții a spus că problema este resimțită mai ales de companiile mici din lanțul de producție.
„Sunt bănci, nu venite din partea statului român, ci din partea băncilor din străinătate, care le spun tuturor celor care au treabă cu arme: închideți contul. Mulțumesc că ați venit, băncilor, și că sunteți aici, pentru că e o problemă foarte mare. Pe membrii noștri îi afectează direct. Toți mi-au spus că nu își pot deschide conturi, mai ales companiile mici,” a spus acesta.
Senator: „Dacă plec de aici fără soluții, m-ați pierdut ca client”
Senatoarea Nicoleta Pauliuc a transmis bancherilor că relansarea industriei de apărare depinde inclusiv de accesul la finanțare. Aceasta a spus că imediat după Paște va merge la BNR unde va discuta cu Mugur Isărescu despre reglementările bancare prin care pot debloca finanțarea industriei de apărare.
„Dacă de aici astăzi nu plec cu ceva de lucru, m-ați pierdut ca client. Imediat după Paște, împreună cu BNR, vă promit că avem o discuție. Noi și toate băncile din România să avem o discuție cu băncile pe ce avem de făcut ca să restartăm sectorul de apărare. Nu e doar despre finanțare, dar cel mai important, e războiul la geamul nostru și trebuie să fim pregătiți pentru descurajare”, a spus Nicoleta Pauliuc a conferința organizată de OPIA.
Cum răspund băncile: Sectorul poate fi finanțat, dar cu reguli stricte „nu finanțăm muniție sau armament de distrugere în masă”
Reprezentanții băncilor spun că industria apărării poate fi finanțată, însă doar în anumite limite și în funcție de tipul de activitate sau de produsele implicate. Bogdan Neacșu, șeful CEC, a explicat că băncile trebuie să respecte reguli stricte de reglementare și proceduri interne care fac ca accesul la finanțare să fie mai dificil decât în alte sectoare.
„Avem toată deschiderea să cooperăm și să lucrăm cu industria de apărare. De altfel, o mare parte dintre dumneavoastră deja ne sunt clienți de ceva timp și colaborăm atât pe partea de plăți și încasări, cât și, dacă nu mă înșel, chiar și pe partea de finanțare. Este foarte adevărat că este un domeniu specific, foarte reglementat, supus unor autorizări specifice, punctuale, și unor riscuri specifice. Nu este un domeniu simplu nici pentru dumneavoastră, cei care operați direct în acest domeniu, și nici pentru noi, pentru că trebuie să înțelegem ce se întâmplă acolo”, spune Bogdan Neacșu.
Oana Macoveiciuc, director al Departamentului Construcții, Transporturi și Industria Privată de Apărare din cadrul BCR, a explicat că există restricții clare atunci când vine vorba de anumite categorii de armament.
„Dacă vorbim de lumea armamentului, depinde de tipul de armament. Există câteva restricții. Pentru noi lucrurile sunt transparente: nu finanțăm muniție sau armament de distrugere în masă, orice există din cele acceptate sub legile ONU”, spune aceasta.
De ce nu se grăbesc băncile să finanțeze industria de apărare? E mai greu să vinzi un tanc decât un apartament
Pe lângă acuzațiile aduse de reprezentanții industriei de apărare, am căutat să înțeleg motivele pentru care băncile nu prea se grăbesc să finanțeze firmele din industria. Există câteva motive clare: în primul rând, legile internaționale dictate de ONU și regulile naționale sunt foarte stricte când vine vorba de armament și produse militare, iar băncile trebuie să se asigure că nu încalcă nimic.
În al doilea rând, riscul de imagine e mare: orice problemă legată de echipamente militare sau conflicte poate să le pună reputația în pericol. În plus, proiectele din sector sunt complicate: contractele sunt deseori clasificate, termenele sunt lungi, iar echipamentele nu pot fi vândute ușor dacă apare vreo problemă, deci garanțiile nu sunt la fel de clare ca în alte industrii. Practic, e mult mai greu să vinzi un tanc sau muniție decât un apartament, ceea ce face ca garanțiile să nu fie la fel de clare ca în alte industrii.
Totuși, cine își asumă să plătească pentru armament?
Băncile au început totuși să se gândească la siteme prin care pot finanța în siguranță apărarea NATO. Țările NATO au o nouă instituție care să finanțeze domeniul apărării. Defence, Security and Resilience Bank (DSRB) este o nouă instituție financiară internațională deținută de națiunile care vor ajuta NATO și aliații din întreaga lume să își îndeplinească angajamentul de 5% (cinci la sută) din PIB privind investițiile în apărare adoptat la summitul NATO din iunie 2025.
DSRB este susținut de cinci instituții financiare transatlantice majore, inclusiv Commerzbank AG, ING Group N.V., JPMorganChase, Landesbank Baden-Württemberg (LBBW) și RBC Capital Markets, pentru a crea o nouă bancă multilaterală care va aduce expertiza pieței de capital în securitatea și reziliența globală. Implicarea oficială a acestor lideri financiari la nivel transatlantic marchează o etapă istorică în dezvoltarea DSRB.
Companiile din România pare că au fost lăsate pe dinafară în programul SAFE
Programul european SAFE (Security Action for Europe) oferă României acces la aproximativ 16,68 miliarde de euro pentru achiziții și modernizare militară. Totuși, criticii avertizează că majoritatea proiectelor transmise pentru finanțare vizează achiziții de echipamente din exterior, ceea ce ar putea lăsa industria națională pe margine. Conform Nicoletei Pauliuc, industria de apărare este tratată adesea ca o „Cenușăreasă” și nu valorifică potențialul de contribuție la PIB.
„Dacă vom lua banii și doar luăm cumpărături de pe raft, nu e asta scopul”, a declarat Pauliuc la conferința organizată de Organizația Patronală Industria de Apărare.
