Pe 1 ianuarie 2027, România va marca două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. În acest interval, economia românească a trecut printr-o transformare semnificativă, de la creșterea nivelului de trai și dezvoltarea companiilor locale până la integrarea în lanțurile europene de producție și accesul la fonduri pentru investiții.
Pentru Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, evoluția României din ultimele două decenii reprezintă și confirmarea unei decizii personale: aceea de a investi în potențialul economiei locale.
„Una dintre cele mai bune decizii personale a fost să am încredere în România. Este țara în care am trăit și am lucrat în acești 20 de ani și, privind în urmă, cred că România a oferit oportunități extraordinare celor care au avut răbdare, încredere și curaj să investească pe termen lung. Creșterea nu a fost liniară, dar a fost constantă și direcția a fost clară”, spune Ömer Tetik.
Șeful BT consideră că următoarea etapă de dezvoltare ar trebui să aducă o economie mai sofisticată și companii românești capabile să concureze la nivel regional.
„Pentru următorii ani, pariul meu rămâne România, dar care poate juca într-o ligă economică mai mare: o economie mai sofisticată, cu mai mult capital local, cu antreprenori care construiesc companii regionale și cu bănci capabile să susțină această ambiție. Sigur că mai avem multe de făcut, însă, dacă ne uităm de unde am plecat și unde suntem astăzi, avem motive să avem încredere în ceea ce putem construi mai departe”, adaugă acesta.
Cât de mult s-a apropiat România de nivelul de trai din Uniunea Europeană
Una dintre cele mai importante schimbări din ultimele două decenii este reducerea decalajului economic dintre România și media Uniunii Europene. Potrivit datelor prezentate de Banca Transilvania, în momentul aderării, PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, reprezenta aproximativ 44% din media UE. În 2025, acest indicator a ajuns la 78%.
Cu alte cuvinte, România a recuperat 34 de puncte procentuale din decalajul față de media europeană. Evoluția arată că economia românească a crescut mai rapid decât media Uniunii Europene, chiar dacă ritmul dezvoltării nu a fost uniform. Diferențe importante persistă atât între România și economiile mai dezvoltate din Europa, cât și între regiunile țării.
Creșterea economică a fost susținută de investițiile companiilor, dezvoltarea unor noi sectoare de activitate, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea competențelor angajaților.
Apartenența la UE a oferit, în același timp, acces la o piață mult mai mare, reguli economice comune, capital și finanțare pentru investiții, dar și un grad mai ridicat de predictibilitate pentru investitorii care au ales România.
Totuși, apropierea PIB-ului pe locuitor de media europeană nu înseamnă că toate categoriile de populație au beneficiat în aceeași măsură de această creștere sau că nivelul de trai a ajuns la 78% din media UE în toate privințele.
România a primit peste 108 miliarde de euro de la UE și a contribuit cu aproape 36 de miliarde
Unul dintre cele mai concrete beneficii ale apartenenței la Uniunea Europeană este accesul la fondurile europene.
Potrivit analizei Băncii Transilvania, în perioada 2007–2025, România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile, în timp ce contribuțiile țării la bugetul Uniunii Europene au totalizat circa 35,9 miliarde de euro.
Diferența dintre sumele primite și cele plătite este de aproximativ 72,4 miliarde de euro în favoarea României.
Practic, pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul comunitar, țara noastră a primit aproximativ trei euro sub formă de fonduri europene nerambursabile.
Aceste resurse au finanțat investiții în infrastructură, agricultură, dezvoltarea companiilor și modernizarea comunităților locale.
Fondurile europene au reprezentat astfel o sursă importantă de finanțare pentru proiecte care, în absența sprijinului comunitar, ar fi necesitat resurse suplimentare din bugetul național sau ar fi fost mai dificil de realizat.
Soldul pozitiv de peste 72 de miliarde de euro reflectă exclusiv relația financiară directă dintre România și bugetul UE. Beneficiile economice mai largi ale aderării, precum investițiile private, accesul la piața unică sau transferul de tehnologie, nu sunt incluse în acest calcul.
Peste 70% din exporturile României ajung în țările Uniunii Europene
Dincolo de fondurile europene, aderarea la UE a schimbat și modul în care companiile românești fac afaceri.
Accesul la piața unică le-a permis firmelor locale să își extindă activitatea dincolo de granițele țării, să intre în lanțurile europene de producție și să atragă noi clienți și parteneri comerciali.
Potrivit datelor prezentate de Banca Transilvania, România a exportat în 2025 bunuri în valoare de aproximativ 96,6 miliarde de euro, iar peste 71% dintre acestea au avut ca destinație state membre ale Uniunii Europene.
Asta înseamnă că peste șapte din fiecare zece euro încasați din exporturile românești de bunuri provin din comerțul cu partenerii europeni.
Integrarea în piața unică a facilitat și transferul de tehnologie și know-how, contribuind la dezvoltarea unor industrii și servicii care astăzi sunt conectate direct la economia europeană.
În același timp, această integrare înseamnă că evoluția economiei românești depinde într-o măsură importantă și de cererea din celelalte state membre, în special din piețele în care ajung exporturile locale.
Care este următorul pariu pe România: mai mult capital local și companii care să concureze în Europa
La aproape 20 de ani de la aderare, Banca Transilvania consideră că întrebarea nu mai este doar cât a câștigat România din apartenența la Uniunea Europeană, ci și cum poate folosi progresele realizate pentru a trece la următoarea etapă de dezvoltare.
Potrivit analizei, prioritățile pentru următorii ani ar trebui să includă creșterea productivității, dezvoltarea capitalului românesc, investiții cu valoare adăugată mai mare și extinderea companiilor locale pe piețele regionale.
Pentru economia românească, provocarea este să treacă de la recuperarea decalajelor față de media europeană la construirea unor avantaje competitive proprii.
În viziunea lui Ömer Tetik, România are oportunitatea de a deveni o economie mai sofisticată, în care antreprenorii locali să dezvolte companii regionale, iar băncile să poată finanța proiecte de o amploare tot mai mare.
Acesta este, potrivit Băncii Transilvania, următorul pariu pe România: transformarea progresului economic din ultimele două decenii într-o creștere bazată tot mai mult pe productivitate, investiții și capital local.
