Studiul a fost realizat de Cult Market Research pentru Banca Comercială Română (BCR), folosind aceleași teme și aceeași metodologie ca Flash Eurobarometrul privind competențele financiare. Scorul mediu obținut la cele 12 întrebări a fost de 7,53, echivalentul notei 6,28 din 10, iar numai 3% dintre respondenți au răspuns corect la toate întrebările, potrivit BCR.
Rezultatele indică o diferență între modul în care o parte dintre români își evaluează cunoștințele financiare și performanța obținută efectiv la test. Dintre cei care consideră că au cunoștințe foarte ridicate, doar 12% reușesc să răspundă corect la cel puțin 10 dintre cele 12 întrebări, iar scorul mediu al grupului este de 7,2.
În schimb, dintre respondenții care își evaluează cunoștințele financiare la un nivel mediu, 23% ating pragul de cel puțin 10 răspunsuri corecte, iar scorul mediu ajunge la 7,9.
Doar 15% dintre români știu ce se întâmplă cu obligațiunile când cresc dobânzile
Cea mai dificilă întrebare din test a vizat relația dintre dobânzi și prețul obligațiunilor. Respondenții au fost întrebați ce se întâmplă, de obicei, cu prețul obligațiunilor atunci când dobânzile din piață cresc.
Răspunsul corect este că prețul obligațiunilor scade. Doar 15% dintre românii chestionați au ales această variantă, comparativ cu o medie europeană de 20%.
O altă întrebare le-a cerut participanților să spună ce ar putea cumpăra după un an cu aceeași sumă de bani ținută acasă, în condițiile în care prețurile ar crește cu 2% pe an.
Doar 47% au răspuns corect că ar putea cumpăra mai puțin decât în prezent, comparativ cu 65% în Uniunea Europeană (UE).
Românii au rezultate mai bune la întrebările privind situațiile cu care se pot confrunta mai direct. Astfel, 82% știu cum să reacționeze la o tentativă de fraudă pe internet, 85% înțeleg efectul creșterii euro asupra prețurilor, iar 77% înțeleg modul în care inflația le afectează economiile.
„Pentru că folosim banii în fiecare zi, confundăm familiaritatea cu înțelegerea. Știm lucruri de bază și începem să învățăm noțiuni economice teoretice, precum inflația și deficitul, dar aceasta nu înseamnă neapărat că înțelegem toate consecințele financiare ale deciziilor legate de bani pe care le luăm în fiecare zi”, a declarat Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR, BCR.
Aceasta spune că educația financiară nu a fost învățată sistematic de mulți dintre români, cunoștințele fiind dobândite de la părinți, din experiență sau din propriile greșeli.
48% dintre români nu ar rezista mai mult de o lună fără principala sursă de venit
Datele studiului arată însă și comportamente financiare la care respondenții din România înregistrează rezultate mai bune decât media europeană.
Astfel, 63% spun că se gândesc atent dacă își permit un produs sau un serviciu înainte să îl cumpere, comparativ cu media europeană de 51%. În același timp, 57% își monitorizează cheltuielile, față de 49% la nivel european.
De asemenea, 47% dintre românii chestionați își stabilesc obiective financiare pe termen lung, de peste două ori mai mulți decât ponderea de 21% înregistrată în UE.
Situația se schimbă însă când vine vorba despre rezervele financiare. Datele ultimului Eurobarometru privind educația financiară arată că 1 din 4 români nu are deloc economii pentru situații neprevăzute, comparativ cu 1 din 6 la nivelul UE.
Doar 1 din 7 români are o rezervă financiară suficientă pentru șase luni sau mai mult, în timp ce media europeană este de 1 din 3. Totodată, 61% au puțină încredere sau nu au deloc încredere că vor dispune de suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie.
În studiul Cult Market Research, 48% dintre respondenți spun că, dacă și-ar pierde principala sursă de venit, nu și-ar putea acoperi cheltuielile pentru mai mult de o lună.
19% dintre români se informează despre bani de pe ChatGPT
Cercetarea arată că 96% dintre respondenți au aflat ceva nou despre economie sau finanțe în ultimele șase luni, iar 91% spun că au făcut cel puțin o schimbare de comportament.
Cea mai frecventă schimbare a fost monitorizarea mai atentă a cheltuielilor, menționată de 59% dintre respondenți. Alți 54% și-au redus sau reorganizat cheltuielile, 37% au început să compare prețurile înainte de cumpărături, iar 34% au început să economisească mai mult sau mai regulat.
Televiziunea rămâne principala sursă de informații economice și financiare, fiind indicată de 46% dintre respondenți. Băncile și alte instituții financiare sunt menționate de 33%, iar site-urile instituțiilor publice, precum Banca Națională a României (BNR), Ministerul Finanțelor sau Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), de 28%.
ChatGPT este utilizat ca sursă de informații despre economie și finanțe de 19% dintre respondenți. Ponderea este mai mare decât cea a persoanelor care se informează de pe TikTok, 14%, și a celor care au participat la cursuri sau programe de educație financiară, 13%.
Următorul Flash Eurobarometru privind competențele financiare va fi publicat în 2027
Testarea face parte din inițiativa Naționala de EduFin a BCR. Studiul a fost realizat înaintea Cantonamentului Naționalei de Edu Fin, programat în perioada 12-19 septembrie.
Flash Eurobarometrul privind competențele financiare este realizat o dată la doi ani. Colectarea datelor pentru ediția actuală continuă până în decembrie 2026, iar rezultatele urmează să fie publicate în 2027.
Studiul Cult Research a fost realizat printr-o anchetă sociologică online, de tip cantitativ, pe un eșantion de 500 de respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația urbană, cu o marjă de eroare de ±4,3%.
Scorul de alfabetizare financiară reprezintă numărul răspunsurilor corecte obținute la 12 întrebări privind cunoștințele financiare, pe o scală de la 0 la 12, unde un rezultat mai mare indică un nivel mai ridicat de alfabetizare financiară.
