Directiva introduce interdicția de a cere istoricul salarial
Consultantul fiscal susține că apar drepturi explicite pentru angajați, dar și obligații de transparență, raportare și corecție pentru angajatorii, atât din sectorul public cât și din sectorul privat.
“Pentru perioada de recrutare, începând de la anunțul de angajare, pe perioada interviului cât și la procesul de selecție pentru angajatori vor apărea obligații legale, pentru ceea ce până acum erau diferențiatori in piață sau altfel spus obligații morale. Astfel, se impun anumite obligații în procesul de recrutare și inclusiv specifică ca exemplu menționarea nivelului inițial de salarizare în anunțul de angajare dar lasă și alte posibilități deschise”, susține Loredana Mihăilă.
Directiva introduce o interdicție de a cere istoricul salarial, salariul actual sau anterior, în procesul de recrutare. Scopul este să nu se perpetueze diferențe mai vechi, de exemplu, dacă cineva a fost subplătit într-un job anterior
Loredana Mihăilă, consultant fiscal
Schimbări și în ceea ce privește derularea contractului de muncă
Loredana Mihăilă punctează că angajatorii vor fi obligați să pună la dispoziția salariaților, într-o manieră accesibilă, criteriile care stau la baza stabilirii salariilor, a nivelului de remunerare și de evoluție a salariilor.
Totuși, explică consultantul fiscal, Directiva lasă posibilitatea statelor membre să scutească angajatorii cu până în 50 de salariați de obligația privind evoluția salariilor.
“Toate măsurile vizează asigurarea unor sisteme de salarizare echilibrate, transparente pe criteriul la « aceeași muncă și muncă de aceeași valoare » și eliminarea diferențelor de remunerare între angajații de sex masculin și cei de sex feminim ”, explică specialistul fiscal.
Ce rămâne confidențial, ce devine transparent?
Loredana Mihăilă precizează, în acest context, că orice angajat va avea dreptul să solicite și să primească în scris informații privind salariile plătite pentru colegii care prestează aceeași muncă ca ei sau o muncă de aceeași valoare ca a lor.
"Directiva împinge statele membre să limiteze clauzele care interzic discuția despre salariu, atunci când scopul este aplicarea dreptului la egalitate de remunerare. Comisia Europeană menționează explicit o interdicție a acordurilor de tip non - disclosure (N.r. - NDA, acorduri de confidențialitate) privind salariile în logica noilor standarde de transparență.
În România, un subiect inevitabil va fi armonizarea noilor reguli cu practica tradițională a confidențialității salariale. De altfel, în spațiul public este invocat frecvent faptul că Codul muncii (Art. 163) tratează salariul ca fiind confidențial, iar directiva va forța o clarificare: ce rămâne confidențial, ce devine transparent, ce date se pot furniza agregat și cum se răspunde legal la solicitări. În ceea ce privește situația pe piața forței de muncă, datele oficiale sunt relativ « liniștite » ”, punctează interlocutoarea.
Șomajul rămâne un indicator „cu două viteze”
- șomajul înregistrat (ANOFM) la final de decembrie 2025: 3,29% (263.714 persoane).
- șomajul BIM (INS, metodologie internațională): 6,0% în noiembrie 2025.
"Presiunea se vede puternic la început de carieră: INS semnalează șomaj ridicat la tineri, cu o rată de 26,9% pentru grupa 15–24 ani (în perioada iulie–septembrie 2025). Pe partea de venituri, salariul mediu net raportat de INS pentru noiembrie 2025 este 5.615 lei (medie, cu diferențe mari între sectoare).
Chiar dacă șomajul nu explodează, piața se schimbă printr-un detaliu: se angajează mai greu, dar nu se oprește angajarea. Cu alte cuvinte, 2026 este anul în care competiția crește, iar diferența o fac competențele care aduc valoare imediată: tehnic, operațional, comercial, productivitate", susține Loredana Mihăilă.
Chiar dacă șomajul nu explodează, piața se schimbă printr-un detaliu: se angajează mai greu, dar nu se oprește angajarea
Loredana Mihăilă, consultant fiscal
Angajările nu se opresc în 2026, dar restructurările devin un risc
Consultantul fiscal concluzionează că, în 2026, piața muncii se schimbă printr-un detaliu important și anume că se angajează mai greu, dar angajarea nu se oprește.
“Diferența o fac competențele care livrează rapid valoare: tehnic, operațional, comercial, productivitate. În 2026, riscul pe piața muncii nu vine dintr-un colaps generalizat, ci din restructurări punctuale și o reașezare a bugetelor: companiile taie mai repede zonele cu eficiență mică și păstrează rolurile care produc valoare directă.
Automatizarea începe să muște în anumite nișe și devine mai greu în zone, precum traduceri și creare de conținut, unde instrumentele digitale pot prelua o parte din volum. Când consumul încetinește, se amână primele proiecte neesențiale. Într-un climat de consolidare fiscală, această frână se poate vedea în joburi legate de cheltuieli « opționale » ”, precizează Loredana Mihăilă.
