Din 2005 până în 2023, venitul mediu s-a multiplicat de aproape șapte ori. Ritmul de creștere a fost mai lent în perioada crizei economice din 2009–2012, când salariile au stagnat aproape patru ani la rând, însă după 2015, salariile au început din nou să crească. Majorările cele mai vizibile se văd după 2017, pe fondul presiunilor din piața muncii și al majorărilor succesive ale salariului minim. Astfel, în mai puțin de un deceniu (2015–2023), salariul mediu net aproape s-a triplat, ceea ce marchează una dintre cele mai dinamice perioade pentru veniturile angajaților din România.
Această evoluție reflectă atât transformările structurale din economie, cât și politicile salariale adoptate în ultimii ani. Creșterea productivității, atragerea investițiilor străine, dar și deficitul de forță de muncă au pus presiune pe companii să ofere salarii tot mai competitive. Totodată, majorările succesive ale salariului minim au antrenat, în cascadă, ajustări și pe nivelurile medii de venit.
Cu toate acestea, raportarea la costul vieții și la inflația cumulată arată că, deși salariile nominale au crescut accelerat, puterea reală de cumpărare nu a urmat întotdeauna același ritm. Spre exemplu, în 2022 și 2023, inflația ridicată a erodat o parte din câștigurile salariale, diminuând percepția angajaților asupra acestor creșteri.
În 2024, numărul mediu al salariaților a ajuns la 5.453,2 mii persoane, cu 88.200 mai mult decât în anul anterior, creștere determinată de extinderea activității unor unități economico-sociale. Ca și în anii precedenți, bărbații au predominat, reprezentând 52,4% din total. La sfârșitul anului, efectivul salariaților era de 5.753,0 mii persoane, în creștere cu 75.600 față de finalul lui 2023.
