Angajarea juniorilor, între interesul tinerilor și cerințele companiilor
Interesul tinerilor pentru muncă nu poate fi evaluat doar prin statisticile despre șomaj sau despre persoanele care nici nu studiază, nici nu lucrează, atrage atenția Raluca Dumitra, reprezentanta eJobs.
Potrivit acesteia, datele observate pe platformă indică o creștere a numărului de aplicări în categoria de vârstă 18–24 de ani după pandemie.
Intenția de angajare nu se transformă însă automat într-un contract de muncă sau într-o relație profesională de durată.
Intenția de angajare la juniori este mare. Din păcate, se întâmplă ceva pe drum: fie nu ajung să rămână angajați, fie, în unele cazuri, nici nu ajung să se angajeze
- Raluca Dumitra, director de marketing eJobs -
Raluca Dumitra subliniază că dificultățile de la începutul carierei sunt normale, însă integrarea pe piața muncii cere un efort comun, inclusiv o flexibilitate sporită din partea angajatorilor care recrutează tineri.
Inteligența artificială preia o parte dintre sarcinile juniorilor
Una dintre schimbările care complică intrarea în profesie privește chiar activitățile prin care angajații fără experiență începeau să învețe meserie. Mai exact, o parte dintre sarcinile încredințate tradițional juniorilor pot fi realizate acum cu ajutorul inteligenței artificiale, explică reprezentanta eJobs.
O bună parte dintre acele task-uri, acele roluri pe care anterior le asociam cu juniorii, acum le putem face cu ajutorul inteligenței artificiale
- Raluca Dumitra, director de marketing eJobs -
În acest context, utilizarea tehnologiei crește importanța competențelor prin care candidații se pot diferenția, respectiv gândirea critică, discernământul, creativitatea și capacitatea de sinteză.
Avantajul îl poate avea candidatul care verifică informațiile, pune întrebări și știe să ducă mai departe rezultatul generat de tehnologie, punctează Raluca Dumitra.
Acesta susține că folosirea AI trebuie astfel însoțită de capacitatea de a evalua și de a folosi ceea ce produce aceasta.
Ce caută angajatorii la candidații aflați la început de carieră
Adaptabilitatea și comunicarea completează lista abilităților relevante la recrutare. Pentru companii contează inclusiv felul în care un candidat reacționează atunci când prioritățile sau modul de lucru se schimbă.
Contează candidații care demonstrează aceste abilități umane: că se pot adapta, că nu opun rezistență atunci când planurile sau strategiile se schimbă de azi pe mâine, că știu să comunice. Comunicarea este, la rândul ei, o abilitate importantă în aceste zile
- Raluca Dumitra, director de marketing eJobs -
Pentru juniori, explică Raluca Dumitra, aceste cerințe vin la pachet cu o presiune suplimentară pentru a livra rezultate rapide.
Reprezentanta eJobs explică faptul că angajatorii pun acum un accent mai mare pe valoarea și contribuția pe care un nou angajat le poate aduce într-un timp cât mai scurt.
Cred că trăim vremuri în care angajatorii se uită mai puțin la potențial și mai mult la ceea ce livrezi
- Raluca Dumitra, director de marketing eJobs -
Ai mai multe șanse dacă demonstrezi că poți aduce rezultate cât mai repede, din ziua a doua, dacă este posibil, tocmai pentru că această presiune de a avea rezultate rapid există peste tot”, a concluzionatat reprezentanta eJobs.
Studiile, mai importante pentru tinerii români decât job-urile
Este concluzia unui studiu Eurostat care scoate la iveală faptul că cei mai mulți tineri refuză să muncească în timp ce învață. În acest context, România se clasează pe ultimul loc în Europa la numărul tinerilor, cu vârsta între 15-29 de ani, care nu muncesc în timpul studiilor. Potrivit Eurostat, doar 2,4% figurează ca angajați, de zece ori mai puțin decât media UE.
Cifrele publicate de Eurostat arată că, în 2024, 25,4% dintre europenii cu vârste între 15-29 de ani figurau ca angajați simultan cu desfășurarea studiilor, în timp ce, în medie la nivel european, 71,4% nu figurau ca parte a forței de muncă în țările lor. Studiu plasează România pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește numărul tinerilor care învață și studiază simultan.
Olandezii și danezii, cei mai harnici tineri. Învață, dar și muncesc
Comparativ cu situația din România, Țările de Jos (74,3 %), Danemarca (56,4 %) și Germania (45,8 %) au înregistrat cele mai mari procente de tineri care lucrau și studiau simultan
- În schimb, România (2,4 %), Grecia (6,0 %) și Croația (6,4 %) au raportat cele mai mici procente dintre țările UE
- Cele mai mari procente de tineri șomeri aflați în învățământul formal, disponibili pentru angajare și care căutau activ un loc de muncă, au fost înregistrate în Suedia (14,1 %), Finlanda (10,0 %) și Danemarca (9,6 %).
- La celălalt capăt al scalei, România (0,6 %), Croația, Cehia și Ungaria (fiecare cu 0,8 %) aveau mai puțin de 1 % dintre tineri în căutarea unui loc de muncă.
INTERVIUL integral poate fi urmărit mai jos:
