Automatizarea și AI-ul îi lasă pe tineri fără joburi?
Andra Pintican susține că ideea - raportată la cifrele publicate de Eurostat - că tinerii români „nu vor să muncească” descrie o situație statistică și nu ia în calcul motivațiile, constrângerile sau contextul în care trăiesc și învață acești tineri.
“Poate ar fi necesar să discutăm, în același timp, despre faptul că joburile pentru juniori sunt tot mai puține, că automatizarea și AI-ul preiau exact sarcinile care, tradițional, reprezentau intrarea tinerilor în câmpul muncii. Poate este nevoie să vorbim și despre actul învățării în sine, despre cât de normal este sau nu să te suprasoliciți simultan cu studii și muncă plătită”, a precizat aceasta.
Expertul HR consideră că a face o facultate, a aprofunda un domeniu, a construi competență reală este deja o muncă în sine.
"De ce le cerem tinerilor să se epuizeze încă dinainte de a intra propriu-zis în câmpul muncii? Poate că, în loc să îi îndemnăm să muncească pentru a se întreține în timpul facultății, ar fi mai sănătos să discutăm despre oportunități reale de practică, despre contexte profesionale în care să poată aprofunda, în mod aplicat, ceea ce învață în școală."
Unde este limita dintre muncă în timpul studiilor
Consilierul de carieră a mai precizat că a muta o presiune exclusiv pe individ, încă din perioada studiilor, nu doar că nu reprezintă o soluție sustenabilă, dar este și un abuz. Andra Pintican susține că astfel de abordări pot duce, pe viitor, la cifre tot mai mari legate de burnout, boli profesionale și o relație tot mai disfuncțională cu munca.
Aceasta recunoaște că România are nevoie de forță de muncă tânără și de o etică a muncii, dar susține că acest lucru nu se va întâmpla prin epuizare timpurie, ci prin sisteme bine puse la punct care încurajează gândirea critică și aplicarea ei în contexte reale.
"Comparația cu « hărnicia » altor state este, de asemenea, discutabilă. În multe dintre acele țări, tinerii muncesc în timpul studiilor, pentru că educația este foarte scumpă, pentru că există o criză de locuințe. Poate că și acele state ar avea nevoie să reflecteze mai atent la modul în care facilitează actul învățării și dezvoltarea umană, nu doar la cum transferă tot mai multă responsabilitate pe umerii individului.
Mai avem puțin și riscăm să ajungem să cerem oamenilor, la nivel global, să muncească de la grădiniță. Unde este limita?
Andra Pintican, expert HR și consilier de carieră
Studiile, mai importante pentru tinerii români decât job-urile
Este concluzia unui studiu Eurostat care scoate la iveală faptul că cei mai mulți tineri refuză să muncească în timp ce învață. În acest context, România se clasează pe ultimul loc în Europa la numărul tinerilor, cu vârsta între 15-29 de ani, care nu muncesc în timpul studiilor. Potrivit Eurostat, doar 2,4% figurează ca angajați, de zece ori mai puțin decât media UE.
Cifrele publicate de Eurostat arată că, în 2024, 25,4% dintre europenii cu vârste între 15-29 de ani figurau ca angajați simultan cu desfășurarea studiilor, în timp ce, în medie la nivel european, 71,4% nu figurau ca parte a forței de muncă în țările lor. Studiu plasează România pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește numărul tinerilor care învață și studiază simultan.
Olandezii și danezii, cei mai harnici tineri. Învață, dar și muncesc
- Comparativ cu situația din România, Țările de Jos (74,3 %), Danemarca (56,4 %) și Germania (45,8 %) au înregistrat cele mai mari procente de tineri care lucrau și studiau simultan
- În schimb, România (2,4 %), Grecia (6,0 %) și Croația (6,4 %) au raportat cele mai mici procente dintre țările UE
- Cele mai mari procente de tineri șomeri aflați în învățământul formal, disponibili pentru angajare și care căutau activ un loc de muncă, au fost înregistrate în Suedia (14,1 %), Finlanda (10,0 %) și Danemarca (9,6 %).
- La celălalt capăt al scalei, România (0,6 %), Croația, Cehia și Ungaria (fiecare cu 0,8 %) aveau mai puțin de 1 % dintre tineri în căutarea unui loc de muncă.
