Incertitudinea de pe piața muncii din ultimii ani a activat din plin strategia Job Hugging
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu termenul sau care nu au experimentat această stare strategia amintită este una prin care oamenii țin strâns de job-urile actuale din nevoia de siguranță, accentuată de climatul economic incert, în care orice schimbare poate să vină la pachet cu riscuri și chiar cu repercusiuni pe termen lung.
La polul opus se află job hopping-ului, o strategie în care angajații vedeau fiecare schimbare a locului de muncă ca pe o oportunitate și chiar ca un plan de carieră strategică.
Astăzi, situația s-a schimbat și pentru angajatori care nu se mai aruncă așa ușor să angajeze, iar cei care au joburi, deși nu simt că fac ceea ce le place, nu renunță la ele de teamă că nu-și mai găsesc altele.
Disocierea emoțională ca strategie de supraviețuire
Psihoterapeutul Ana Bogdan susține, referitor la acest subiect, că sunt momente în viață profesională în care oamenii nu mai aleg conștient să rămână, ci nu mai pot pleca.
Specialistul precizează că, la baza acestui comportament, se află frica de pierdere a stabilității, a valorii personale, dar și a recunoașterii sociale.
“Frica a devenit mai puternică decât speranța. Rămânerea nu mai este o decizie, ci o adaptare psihologică la un context perceput ca amenințător. În astfel de perioade, locul de muncă capătă o funcție care depășește munca în sine: devine un spațiu de siguranță psihologică, un punct de sprijin identitar într-o lume instabilă. Psihologic, mintea încearcă să reducă anxietatea prin control. Iar controlul se manifestă prin păstrarea a ceea ce este cunoscut, chiar dacă este dureros sau limitativ. Oamenii învață să tolereze nemulțumirea, pentru că aceasta este mai previzibilă decât incertitudinea schimbării”, a punctat psihologul.
Rămânerea nu mai este o decizie, ci o adaptare psihologică la un context perceput ca amenințător
Ana Bogdan, psiholog comportamental
Siguranța job-ului devine valoarea supremă pentru angajatul anului 2026
Ana Bogdan recunoaște că, din punct de vedere psihologic, nu de puține ori, angajații sunt prezenți fizic la job, dar absenți afectiv prin ceea ce simt și prin cum se comportă.
“Munca este o componentă centrală a identității adulte. Atunci când un rol nu mai reflectă cine suntem sau cine am vrea să devenim, apare un conflict intern profund. Pentru a evita acest conflict, mintea alege stagnarea în locul confruntării. Stabilitatea înlocuiește sensul, iar siguranța devine valoarea supremă. Nu apar neapărat simptome acute, ci o golire treptată, prin care scade vitalitatea, dispare curiozitatea, se instalează cinismul, apare sentimentul de inutilitate. Este o oboseală care nu se vindecă prin concediu, pentru că nu vine din suprasolicitare, ci din lipsa sensului.”
Angajatorul devine sursă de siguranță, dar și de constrângere
Ana Bogdan susține că liderii devin figuri de autoritate care pot oferi protecție sau amenințare, iar această dinamică influențează puternic nivelul de implicare al angajatului. Psihoterapeutul recunoaște că, atunci când siguranța emoțională lipsește, conformarea înlocuiește angajamentul autentic.
“Liderii nu pot forța dorința de implicare, dar pot crea condițiile pentru ca aceasta să reapară, prin validarea emoțiilor, nu minimalizarea lor, dialog real despre sens, nu doar despre performanță, recunoașterea valorii umane, nu doar a rolului, oferirea unui spațiu în care oamenii pot gândi, nu doar executa”, a conchis specialistul.
Ce spun datele despre job hugging în 2025
Conform unui sondaj eJobs din 2025, doar 23% dintre angajați sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de salariul actual, în timp ce 38-39% se declară nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de remunerația lor.
În același timp, 55% dintre angajați se așteaptau la o mărire salarială în 2025 la locul actual de muncă, iar 28% nu cred că vor primi un astfel de plus.
- 48% dintre angajați spun că practică job hugging în rolul lor actual
- 85% au job hugged cel puțin o dată în carieră.
- 59% cred că fenomenul era mai răspândit în 2025 decât în anul precedent, iar 63% anticipează că va crește și mai mult în 2026.
- 75% intenționează să rămână în rolul actual cel puțin următorii doi ani.
Motivele principale invocate de angajați pentru job hugging sunt salariul și pachetul de beneficii (27%), dar și securitatea locului de muncă (26%), potrivit informațiilor wearehr.ro.
Job hugging s-a acutizat în ultima perioadă
- piața muncii a devenit mai imprevizibilă în ultimii ani
- concedierile și restructurările au devenit la ordinea zilei în câmpul muncii din România
- avantajele financiare ale job hopping-ului s-au redus
- incentitudinea economică îi determină pe mulți dintre angajați să prefere „sigur” în loc de „mai bine, dar riscant”
Job hugging vs. job hopping, între strategii și resemnare
- Job hopping funcționează mai bine în perioade de creștere economică
- Job hugging apare natural în perioade de incertitudine
Cum pot HR-ii recunoaște semnele job hugging-ului
- Observă comportamentele subtile
- Angajații care nu refuză interviuri interne, dar nici nu se angajează în schimbări.
- Participare redusă la programe de dezvoltare sau traininguri.
- Reticență la noi responsabilități, chiar și când sunt promovate intern.
- Feedback repetat privind teama de risc sau lipsa opțiunilor alternative.
