Lider, antreprenor, bancher, patron, fost șofer și om căruia ”îi place viața”, Mihai Marcu te sufocă cu informații și rafale de opinii exprimate fără menajamente. Omul sinonim cu succesul MedLife din ultimele două decenii vorbește într-un interviu acordat Wall-Street.ro despre carieră, medicină, management și felul în care a transformat compania pe care o conduce.
Mihai Marcu este CEO și președinte al Consiliului de Administrație MedLife, cel mai mare grup de servicii medicale private din România, companie evaluată la 3,3 miliarde lei pe Bursa de Valori București. Marcu conduce MedLife din anul 2004.
”Nu mă pregătesc special înainte de interviuri. Nu le cer jurnaliștilor întrebările înainte. Pot răspunde la orice”, este replica cât se poate de adevărată cu care Mihai Marcu mă întâmpină în biroul său.
Primele încercări de antreprenoriat din capitalismul sălbatic al anilor ‘90
MedLife a pornit ca un business de familie, în 1996, dar ”botezul” lui Mihai Marcu în lumea antreprenorialului și a managementului a venit cu mult timp înainte ca acesta să preia conducerea companiei înființată de mama acestuia, medicul pediatru Mihaela Cristescu.
În Bucureștiul anilor ’90, înainte să termine facultatea de Matematică din cadrul Universității București, Mihai a fost ”taximetrist privat”.
”Primul meu job a fost taximetria. Nu era chiar job... nu eram angajat. Eram «privatizat», cum se spunea atunci, făceam taximetrie cu mașina mea: luam clienți de la Aeroportul Otopeni”, povestește el, fără să încerce să ascundă o meserie pe care alți executivi de top probabil ar încerca să o facă dispărută în biografie.
Continuă la fel de nonșalant și își aduce aminte că ”după câțiva ani am înființat o firmă de păcănele și biliard, în Băneasa”. A urmat apoi o moară și o brutărie, undeva la kilometrul 60 al autostrăzii București-Pitești.
”Am lansat apoi o firmă de marochinărie-pielărie, în colaborare cu mai mulți ingineri”, își continuă Marcu povestea ”business-venture-urilor” din primii ani de capitalism ai României.
Cariera în banking: ”Dacă îmi făceau oferta cu o lună mai devreme, MedLife-ul de astăzi nu mai exista”
Cursurile facultății, pe care le-a absolvit în 1995, l-au făcut însă pe Mihai Marcu să se îndrepte către lumea financiară, despre care vorbește cu o pasiune pe care doar un iubitor de cifre o poate înțelege.
Povestește că a stat 10 ani în banking, timp în care nu a făcut altceva. A închis atunci toate businessurile și a iubit domeniul bancar poate mai mult decât domeniul în care activează astăzi.
”Începusem să lucrez în bancă din 1993, de când eram încă student. Era elanul tinereții și acel moment incredibil de dezvoltare. În ‘96-’97 am ajuns la New York la un training de derivative și mi s-a părut fantastic, eu fiind și matematician. Am înțeles atunci cum se mișcă sutele de miliarde de dolari în câteva secunde”, își aduce aminte Mihai Marcu.
La 23 de ani am înțeles că sunt limitat dacă nu învăț să fac un management profesionist. Acum nu mai cred în businessuri făcute fără să ai bilanțul și cash flow-ul în brațe. Atunci nu înțelegeam că asta e problema, dar căutam instinctiv să văd ce îmi lipsește.
De la poziții de analist și funcționar, Marcu a urcat treptele ierarhiei bancare și a ajuns vicepreședintele RoBank, instituție financiară preluată ulterior de OTP Bank și care acum face parte din Banca Transilvania.
”Mi s-a oferit poziția de președinte, dar mi s-a oferit prea târziu. Plecasem deja. Dacă mi se făcea oferta cu o lună mai devreme, MedLife-ul de astăzi probabil nu mai exista”.
Îl întreb dacă s-ar întoarce în banking și răspunsul vine prompt: ”Nu, niciodată! Acum sunt antreprenor. Nu mai pot să fac pasul înapoi”.
MedLife, de la 30 de angajați și locul 17 în București, la 12.000 de angajați și lider regional
Înființată în 1996 de către medicul pediatru Mihaela Cristescu, MedLife a început ca un business de familie, fără pretenția de a devenit liderul serviciilor medicale private din România.
2004 a fost un an de cotitură pentru companie, venirea lui Mihai Marcu la conducere fiind sinonimă cu începerea extinderii în București, și apoi în restul țării. Tot în 2004 a fost lansat și conceptul de ”hiperclinică”, prin care au fost integrate multiple servicii medicale într-un singur spațiu.
Mihai Marcu (centru dreapta) alături de Makhtar Diop (stânga), Managing Director al IFC - divizia de investiții a Băncii Mondiale, acționar și partener MedLife timp de peste 20 de ani.
Sursa: Medlife
”Când am venit la MedLife îmi aduc aminte că eram pe locul 17 în București, aveam circa 30 de angajați și aproximativ 1,5 mil. euro cifră de afaceri”, spune Mihai Marcu.
Astăzi, MedLife este lider incontestabil în România, își începe expansiunea în afara granițelor, are peste 12.000 de angajați și colaboratori, o cifră de afaceri de 2,7 miliarde lei și este evaluată la bursă la 3,3 miliarde lei.
”Medicii se întorc în România. Exclus să avem probleme cu forța de muncă”
În ciuda faptului că mulți antreprenori din România se confruntă cu lipsa personalului, șeful MedLife spune că grupul nu are nicio problemă din acest punct de vedere, mai ales în condițiile în care o parte din medicii români au ales să se întoarcă în țară în ultimii ani.
”Avem un număr mai mare de medici/cap de locuitor decât majoritatea țărilor din lume. România nu are o problemă cu medicii. Singura problemă este cu forța de muncă secundară, cu numărul mare de asistenți și asistente medicale care pleacă în afara țării. Este exclus să avem probleme la MedLife cu găsirea forței de muncă, a medicilor. Oferta este excepțională și sunt medici care se întorc din străinătate în țară”.
El subliniază însă că reputația angajatorului este esențială atunci când vine vorba de atragerea medicilor bine cotați.
Să nu credeți că dacă mâine s-ar deschide cabinetul Marcu SRL ar da buzna medicii să se angajeze acolo. Medlife este o instituție, are o percepție de siguranță a salariului chiar mai bună decât sistemul public.
Cheltuielile cu salariile și cu plățile făcute către medicii colaboratori reprezintă circa două treimi din cheltuielile operaționale (185,2 mil. lei) înregistrate de MedLife în T1 2025. De altfel, aceste cheltuieli au crescut constant în ultimii ani, pe de-o parte reflectând includerea în grup a noilor companii achiziționate, iar pe de altă parte pentru a fi menținută competitivitatea cu sectorul public de sănătate, acolo unde statul a mărit salariile.
Premieră națională. Prima intervenție robotică de tiroidectomie utilizând tehnica BABA (abord bi-areolar și bi-axilar), realizată cu succes de echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu.
Foto: MedLife
Nu-i poți cere unui medic care face ture de 10 ore să lucreze într-un oraș unde nu poate nici măcar să meargă la teatru duminica.
Când vine vorba de problema medicinii în mediul rural sau în orașele mici din România, Marcu este tranșant: ”Nu se va rezolva niciodată”.
El subliniază că aceasta nu este o problemă specifică doar României. Același lucru se întâmplă și în țări precum Germania, Franța sau Anglia.
”Medicii au dreptul la viață: au învățat ani de zile și sunt specializați. De ce ar accepta să locuiască într-o localitate mică? De ce ar vrea un oftalmolog, care investește 200.000 de euro în echipamente pentru cabinetul său, să activeze într-un oraș cu 5.000 de locuitori? Așa ceva este exclus”.
Soluția? Localitățile mici să dispună de medici de familie și mici clinici, iar specialiștii mutați în mari spitale regionale.
”Imagistica fără dubii trebuie să existe și la nivel de orașe mici. Consultul, medicul de familie trebuie să fie la nivel local, în localități mici, dar medicul specialist trebuie să fie într-un oraș mare.
Eu cred că orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori trebuie să aibă medici de familie; orașele cu 10.000 - 50.000 de locuitori trebuie să aibă imagistică pentru toată lumea, acces la laborator și medici specialiști pentru mici urgențe; iar orașe mari trebuie să aibă spitale județene și chiar spitale universitare. Romania are nevoie de cinci spitale regionale mari și profesioniste și rezolvă cu adevărat problema medicinei în România”, este de părere Mihai Marcu.
MedLife s-a transformat dintr-un operator medical într-un veritabil fond de investiții în sectorul medical
Creșterea spectaculoasă înregistrată de MedLife în ultimele două decenii a fost susținută atât de o dezvoltare organică, cât și de o campanie unică de achiziții condusă de Mihai Marcu, fratele acestuia Nicolae Marcu, precum și de alți parteneri cu experiență în banking.
”Sosirea fratelui meu în companie și a încă 2-3 prieteni foști bancheri, printre care Dorin Preda, (n.red. în prezent director general-adjunct MedLife) au reprezentant un moment foarte important pentru dezvoltarea companiei”, spune Mihai Marcu.
Practic, în ultimii ani Grupul MedLife și-a depășit statutul de simplu operator de servicii medicale, devenind mai degrabă un fond de private equity concentrat pe afaceri și companii de tehnologie din sectorul medical.
Printre zecile de companii achiziționate de MedLife în ultimele două decenii s-au aflat nume precum PDR Brașov, Dent Estet, Centrul Medical Ghencea, Life Med sau Medici's Timișoara.
Integrarea achizițiilor în Grupul MedLife nu este dificilă pentru că MedLife nu cumpără pur și simplu o cifră de afaceri pe care să o adauge la bilanț. MedLife cumpără know-how și integrează oameni în grup. Am avut zeci de tranzacții pe masă care nu s-au realizat din cauză că nu aveam aceleași valori cu antreprenorii.
MedLife a făcut recent și pași pe plan extern, prin achiziția Rózsakert Medical Center (Ungaria) și All Clinic (Republica Moldova). Pentru MedLife, extinderea externă reprezintă o alternativă pentru a găsi spațiu de creștere atunci când compania va atinge un punct maxim în România.
”Ori ne extindem în afara României și testăm piețe noi, ori devenim un jucător național stabil, care optimizează procesele și devine profitabil în mod sustenabil pentru acționari. Acestea sunt variantele pentru viitor și din acest motiv facem acum anumite achiziții peste hotare”, explică Mihai Marcu.
În plus, Marcu spune nu va refuza în viitor tranzacții în tehnologie: ”Suntem masiv interesați de zona de tehnologie, de AI, și de aplicații. Orice leu pe care îl investim astăzi ne gândim cum va arăta peste 3 sau 5 ani”.
Dronă folosită de MedLife pentru a transporta probe recoltate la Electric Castle, acolo unde a fost înființat primul centru mobil de testare BTS din Europa Centrală și de Sud-Est.
Foto: MedLife
”În viitor voi face un pas lateral din conducerea executivă. Sunt antreprenor”
CEO-ul MedLife nu se teme să vorbească despre momentul în care nu va mai conduce companie, afirmând că în spatele său se află ”o armată de manageri care pot prelua activitatea și o pot duce mai departe”.
”Eu sunt antreprenor, nu antreprenor la MedLife. Nu voi fi veșnic aici. În viitor voi face un pas lateral din conducerea executivă. S-ar putea să rămân președinte al Consiliului de Administrație, poate mulți ani de acum înainte, dar asta e o discuție separată”.
După ce a fost unul dintre liderii sectorului medical românesc timp de două decenii, Marcu privește încrezător spre viitorul MedLife, chiar dacă conducerea executivă va fi asigurată de noul val de manageri.
”Vin și alții din urmă, care pot aduce idei noi, viziuni tinerești, fresh. Eu nu voi fi veșnic tânăr, nu voi fi veșnic inovator în domeniul medical. În câțiva ani există posibilitatea să mă concentrez mai mult pe alte business-uri”, spune el.
Va rămâne MedLife un business de familie?
Nu cred în succesiunea familială atunci când vorbim de businessuri de miliarde. Da, o afacere poate fi ”lăsată” copiilor, dar nu cred în acest lucru când vorbim o companie de un miliard de euro sau care tinde spre această cifră.
În prezent, cel mai mare acționar al companiei este Mihaela Cristescu, cu o deținere de 14,04%. Ea este urmată de Mihai Marcu, cel care deține 13,72%, NN Pensii cu o deținere de 13,24% și Nicolae Marcu, fratele lui Mihai, cu o deținere de 10,28%.
”Nu aș lucra la stat nici dacă mi s-ar oferi job-ul lui Musk. Îmi place viața și să construiesc companii, nu sunt politician”
Ce va urma pentru Marcu după MedLife? În mod sigur nu o funcție la stat, acolo de unde spune că a avut oferte în trecut. Exclude astfel un rol în Guvern chiar și dacă i s-ar pune pe masă job-ul lui Elon Musk (n.red. liderul Departamentului de Eficiență Guvernamentală în administrația Trump).
Eu sunt antreprenor: îmi place să construiesc companii. În plus, am o viață privată mișto: îmi plac concediile distractive, îmi place timpul liber, îmi place istoria, îmi plac lăutarii și îmi place viața. Nu sunt politician.
Cel mai probabil Mihai Marcu se va concentra pe business-urile lansate în ultimii ani, dar care mereu s-au aflat pe locul al doilea, după MedLife.
”Investesc de peste 10 ani în mai multe business-uri, dar nu se pune problema ca un CEO să se concentreze mai mult pe alte afaceri. Focusul meu a rămas mereu MedLife. 90% din timp mi l-am dedicat acestei companii”, menționează Mihai Marcu.
Printre business-urile lansate în ultimii ani se află Life Harbour – o marină în apropierea localității Limanu (pe litoralul românesc - zona 2 Mai), Pike Inn – o unitate de cazare în Delta Dunării (Dunăvățu de Sus) și Smols – un lanț de fast food care oferă reinterpretări moderne ale preparatelor clasice românești.
La acestea se adaugă The Throne – o altă unitate de cazare într-o casă istorică din Sighișoara.
Timpul liber înseamnă istorie, călătorii, sailing și schi
Pasiunea pentru istorie îi domină timpul liber, acesta fiind de altfel și motivul care a stat la baza lansării businessului The Throne, o clădire istorică transformată practic în expoziție muzeală.
”Sunt foarte pasionat de istorie. Îmi plac muzeele, mânăstirile, locurile unde poți descoperi antichități.
Sighișoara este fără îndoială prima mea recomandare pentru o persoană care vrea să viziteze România, în special dacă acea persoană este interesată de istorie”, spune Mihai Marcu. ”Sunt bucureștean, îmi place Capitala și chiar acum reabilitez o clădire istorică în București, dar Sighișoara rămâne orașul meu preferat”, adaugă el.
Dincolo de istorie, ce înseamnă timp liber pentru Mihai Marcu?
”Îmi place să schiez, îmi place pescuitul, îmi place să clătoresc și să fac sailing la modul serios. Ultimul concediu în afara țării? În Austria, Ungaria și Cehia, la un ‘wine and dine’ trip”.
