Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, Gheorghiu afirmă că trei firme private de consultanță în resurse umane, cu 10 angajați în total, au un rol major în procedurile de selecție pentru conducerea unor companii de stat cu impact direct asupra unor sectoare esențiale ale economiei.
Gheorghiu: Trei firme validează procedural numiri în companii de stat
Oana Gheorghiu spune că, în ultimele zile, s-a discutat mult despre numiri „foarte discutabile” la conducerea unor companii de stat, rezultate din proceduri considerate legale și validate de experți independenți.
Ea susține că este necesară o analiză mai atentă a modului în care funcționează, în practică, selecția conducerilor din companiile de stat.
„Conform legii, aceste selecţii sunt asistate de firme private de consultanţă în resurse umane, în calitate de experţi independenţi. În practică, însă, această piaţă este concentrată covârşitor în mâinile a doar trei firme private. Trei firme, care au împreună zece angajaţi. Atât”, a scris vicepremierul interimar citat de Agerpres.
Gheorghiu afirmă că aceste firme validează procedural numiri în companii de stat care administrează active importante.
„Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei şi care au impact direct asupra unor sectoare esenţiale pentru economia statului român”, a transmis ea.
„Este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim despre competiție onestă”
Vicepremierul interimar afirmă că un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați.
„Atunci când o piaţă atât de mică ajunge să joace un rol atât de mare în selecţia conducerii companiilor de stat, este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim cu adevărat despre competiţie onestă şi independenţă reală”, a susținut Oana Gheorghiu.
Ea a invocat și sancțiunea de 198 de milioane de euro aplicată României de Comisia Europeană pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor astfel de proceduri.
„Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată şi sancţiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final”, a adăugat Gheorghiu, conform Agerpres.
Ce înseamnă, în opinia sa, reforma reală a guvernanței corporative
Oana Gheorghiu susține că reforma reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar înlocuirea unor persoane cu altele și nici mimarea guvernanței prin proceduri „impecabile pe hârtie”, dar discutabile în practică.
În opinia sa, este nevoie de selecții cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective și mecanisme care să poată fi apărate nu doar juridic, ci și public, scrie Agerpres.
„Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepţie. Devine una de arhitectură instituţională şi exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim”, a spus vicepremierul interimar.
Ea a precizat că Guvernul, ministerele sau cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție, dar a subliniat că acest lucru nu înseamnă că autoritățile trebuie să ignore problemele.
Gheorghiu leagă tema de demiterea Guvernului Bolojan
Oana Gheorghiu a susținut că Guvernul condus de Ilie Bolojan „a fost primul care a îndrăznit să aprindă lumina în companiile de stat” și să arate risipa, incompetența și falimentul din unele zone.
Ea a afirmat că executivul a fost demis prin moțiune de cenzură după ce s-a apropiat de „interesele politice transpartinice” din companiile de stat.
„Poate că această bătălie a fost pierdută, însă este o luptă la care eu nu voi renunţa”, a transmis Gheorghiu, citată de Agerpres.
Vicepremierul interimar a mai spus că obiectivul este modernizarea României, eliminarea privilegiilor și sinecurilor și administrarea banului public în interesul majorității, nu al „celor puţini şi speciali”.
