„Taxa e doar o măsură și eficiența ei contează foarte mult de cum va fi aplicată. Ea trebuie să vizeze toate coletele extracomunitare vândute de platformele non-UE, cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent dacă acestea aterizează la Budapesta sau Oradea”, precizează reprezentanții ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online) pentru Wall-street.ro, în urma unei măsuri propuse de Ministerul Finanțelor. Reprezentanții ARMO vor fi prezenți la evenimentul ecomTEAM, organizat de Wall-street.ro pe 18 și 19 septembrie la Brașov. Înscrie-te AICI pentru a afla ultimele trenduri din comerțul online.”
Reprezentanții ARMO adaugă că, chiar și cu această taxă, în continuare rămân problemele legate de nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor, GDPR, regulamentul privind serviciile digitale, vânzarea de produse neconforme, care conțin substanțe cancerigene, lipsa garanției de 2 ani, pe care orice companie românească trebuie să o ofere, utilizarea de tehnici de marketing manipulative, înșelătoare, așa cum se arată de către Comisia Europeană etc.
Cum arată propunerea Ministerului de Finanțe: taxa de 25 de lei pe colete comandate din afara UE
Ministerul Finanțelor a propus introducerea unei taxe de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro provenit din zone extracomunitare, conform precizărilor oferite de Alexandru Nazare, ministrul de resort.
Nazare se așteaptă ca, prin introducerea unei astfel de măsuri, să aducă la bugetul de stat 1,3 miliarde de lei.
„O taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. Ce se întâmplă în acest domeniu? La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete, mă refer la coletele sub 150 de euro, au crescut de la un miliard la patru miliarde în ultimii patru ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi, 3.000-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare.
Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet, de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zone extracomunitare în România și cele care vin prin alte hub-uri în România”, a explicat Alexandru Nazare.
Nazare a adăugat că, odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România nu vor mai trebui să plătească acești bani.
„Îi invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să-și stabilească hub-uri logistice în România”, a transmis ministrul Finanțelor.
Analiză ARMO: Câți bani pierde România pentru că românii cumpără de pe Temu sau Shein
Platformele internaţionale de comerţ electronic care vând direct către consumatorii din România pot genera pierderi fiscale de circa 10,86 miliarde de lei pe an (2,12 miliarde de euro), în următorii doi ani, reiese dintr-o analiză publicată de Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO). Reprezentanții ARMO vor fi prezenți la evenimentul ecomTEAM, organizat de Wall-street.ro pe 18 și 19 septembrie la Brașov. Înscrie-te AICI pentru a afla ultimele trenduri din comerțul online.
Potrivit cercetării elaborate de către economistul Iancu Guda la solicitarea ARMO, pentru anul 2025, efectul negativ este estimat la cel puţin 5,4 miliarde de lei (1,06 miliarde de euro), "sumă care s-ar putea dubla până în 2027 dacă volumul de colete şi valoarea medie a comenzilor continuă să crească în ritmul actual".
"Studiul porneşte de la ipoteza că, în 2025, vor intra în România aproximativ 78 milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, la o valoare medie de 50 euro/colet. În scenariul în care volumele sau valoarea coletelor comandate se dublează, valoarea comercială anuală a importurilor directe prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 miliarde lei (7,8 miliarde euro) echivalent cu circa 28,8% din piaţa locală de retail, faţă de 14,4%, valoare estimată pentru finele lui 2025", se menţionează în analiza de specialitate.
Datele cuprinse în studiu arată că sectorul de retail reprezintă aproximativ 21% din PIB-ul României, iar cele aproximativ 60.000 de companii analizate angajează 200.000 de persoane şi contribuie anual cu 37,8 miliarde de lei la buget, prin taxe şi impozite directe şi indirecte (achiziţii furnizori, chirii spaţii comerciale şi salarii plătite).
"Dublarea cotei de piaţă a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscală şi ar pune presiune suplimentară pe aceste firme, avertizează raportul. Dacă platformele non-UE îşi dublează cota de piaţă din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puţin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe şi indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate îşi pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investiţiilor, ocupării şi contribuţiilor la bugetul public", susţine autorul cercetării.
