Paradoxul accidentelor de muncă: România, a treia cea mai mare rată de decese din UE și cea mai mică rată a accidentelor fără deces

Shutterstock.com

Paradoxul accidentelor de muncă: România, a treia cea mai mare rată de decese din UE și cea mai mică rată a accidentelor fără deces

Cuprins Articol:
România are a treia cea mai mare rată a accidentelor de muncă mortale din Uniunea Europeană, dar și cea mai mică la cele fără deces, potrivit unei analize realizate de Echipăm.ro folosind și date extrase din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică și Eurostat. În 2024, ultimul an pentru care Eurostat are date, la 100.000 de lucrători din România au revenit 2,83 morți în accidente de muncă, mai mulți doar în Franța (3,61) și în Bulgaria (3,08). La nivelul UE, rata a fost de 1,65. La accidentele fără deces, România are cea mai mică rată din UE: 65 la 100.000 de lucrători, față de 1.359 la nivelul Uniunii.

„Cifrele ne spun multe, dacă vrem să înțelegem. Spre exemplu, România are cea mai mică rată de accidente fără deces din Uniunea Europeană, dar suntem constant în top la accidente soldate cu deces. Acest lucru nu este întâmplător. Este clar pentru toată lumea că nu obișnuim să declarăm accidentele decât dacă suntem forțați de împrejurări”, declară Sorin Iftene, fondator și CEO Echipăm.ro.

Pe activități economice, cea mai mare rată a deceselor din România este în agricultură, silvicultură și pescuit: 20,77 la 100.000 de lucrători, față de 5,51 la nivelul UE.

Cei mai mulți accidentați de după 2004

Datele naționale și cele Eurostat provin din raportări cu metodologii diferite, astfel că numărul accidentelor și al deceselor nu este direct comparabil între cele două statistici. Datele INS pentru 2025 arată 5.323 de accidentați la muncă, cu 24 mai puțini decât în 2024. Anii 2024 și 2025 au cele mai mari cifre de după 2004, când au fost înregistrați 5.673 de accidentați. Raportat la numărul de salariați, rata a fost de 0,92 accidentați la 1.000 de angajați.

Dintre cei 5.323 de accidentați, 96 au murit, față de 108 în 2024 și de 423 în 2004, iar ceilalți 5.227 au avut incapacitate temporară de muncă.

Statistica INS cuprinde doar accidentele care au provocat cel puțin 3 zile de incapacitate de muncă, invaliditate sau deces. Accidentele de pe drumul spre și dinspre serviciu nu intră în aceste cifre. Inspecția Muncii le numără separat: 800 de accidentați de traseu în 2025, cu 17 morți.

Hunedoara are cea mai mare rată, Bucureștiul cei mai mulți accidentați

Raportat la numărul de salariați, cea mai mare rată din 2025 o are Hunedoara, cu 1,5 accidentați la 1.000 de angajați, urmată de Brașov (1,4), Maramureș (1,38), Bacău (1,31) și Bistrița-Năsăud (1,27). Șaisprezece județe au o rată peste cea națională, iar Galațiul se află exact la nivelul ei, cu 0,92.

La numărul de accidentați, pe primul loc este Bucureștiul, cu 1.408, urmat de Brașov (294), Timiș (212) și Cluj (211). La rată, Capitala este pe locul 14, cu 0,99. Statistica INS îi trece pe accidentați la județul în care își are sediul angajatorul, indiferent unde s-a produs accidentul. Față de 2024, numărul accidentaților a crescut în 17 județe, a scăzut în 24 și a rămas același în Alba.

Cele mai multe decese, în construcții

Pe activități economice, cei mai mulți accidentați din 2025 au fost în industria prelucrătoare (1.477), în comerț (738) și în construcții (590). Cele mai multe decese au fost în construcții (21), în industria prelucrătoare (17) și în agricultură, silvicultură și pescuit (16). Raportat la numărul de salariați, rata cea mai mare dintre cele 19 secțiuni CAEN analizate o are producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 1,65 accidentați la 1.000 de angajați, urmată de distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor, cu 1,44.

„Pe lângă studiu, am construit și un instrument gratuit pentru orice angajator: o hartă interactivă a accidentelor de muncă din România. Pe https://www.echipam.ro/ssm oricine poate vedea câte accidente au fost anul trecut în domeniul lui de activitate, ce echipamente de protecție le trebuie angajaților și cum se compară județul lui cu media națională și cu județele vecine. E un instrument util pentru oricine se ocupă de SSM și suntem foarte mândri de el”, a mai declarat el.

Ce echipament poate fi necesar în fiecare meserie arată lista orientativă din HG 1048/2006, pe care Echipăm.ro a pus-o lângă cifrele INS pe harta accidentelor de muncă pe județe și pe meserii. Firmele găsesc echipamentul de protecție la Echipăm.ro, distribuitor care deservește domenii precum construcțiile, producția, logistica, industria alimentară și HORECA.

Legea 319/2006 este clară: angajatorul este obligat să asigure gratuit echipamentul de protecție. În 2025, inspectorii de muncă au făcut în toată țara 36.049 de controale de securitate și sănătate în muncă și au găsit 39.590 de nereguli. Au aplicat 31.735 de sancțiuni, dintre care 25.630 de avertismente și 6.105 amenzi, în valoare totală de 35,2 milioane de lei. Au oprit din funcțiune 364 de echipamente de muncă și au sistat activitatea în 183 de cazuri, potrivit raportului anual al Inspecției Muncii.

Clasamentul celor 42 de unități administrative după rata accidentaților la muncă, în 2025
Loc Județ Accidentați la 1.000 de salariați, 2025 Accidentați în 2024 Accidentați în 2025
1Hunedoara1,511198
2Brașov1,4266294
3Maramureș1,38162158
4Bacău1,31160156
5Bistrița-Năsăud1,2711579
6Sibiu1,22164182
7Alba1,18109109
8Neamț1,118792
9Constanța1,1204190
10Argeș1,09193190
11Bihor1,09177173
12Tulcea1,045147
13Arad1,01138116
14București0,991.2781.408
15Buzău0,986283
16Vrancea0,943956
17Galați0,929997
18Mureș0,9132124
19Gorj0,894158
20Botoșani0,894852
21Teleorman0,842835
22Timiș0,83251212
23Dâmbovița0,835765
24Iași0,82161163
25Satu Mare0,825266
26Giurgiu0,821233
27Ialomița0,823330
28Harghita0,796560
29Brăila0,766242
30Prahova0,73165136
31Olt0,725748
32Cluj0,71225211
33Suceava0,710889
34Vaslui0,635535
35Călărași0,622426
36Dolj0,618488
37Covasna0,593127
38Ilfov0,54184134
39Sălaj0,512523
40Caraș-Severin0,422416
41Vâlcea0,23719
42Mehedinți0,0813

Fiecare rând din acest clasament reprezintă persoane care, în urma unui accident de muncă, au lipsit cel puțin 3 zile de la serviciu, au rămas cu o invaliditate sau și-au pierdut viața.

Accidentații din 2025, pe activități economice
Activitate economică Accidentați în 2024 Accidentați în 2025 Decese în 2025 Accidentați la 1.000 de salariați, 2025
Industria prelucrătoare1.5341.477171,28
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor764738120,75
Construcții615590211,09
Transport și depozitare39739981,23
Sănătate și asistență socială32032800,84
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport26227230,79
Agricultură, silvicultură și pescuit161172161,28
Hoteluri și restaurante16515800,57
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare14615231,44
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat9510111,65
Învățământ12110010,26
Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public1009810,32
Activități profesionale, științifice și tehnice647620,31
Activități de spectacole, culturale și recreative275110,51
Informații și comunicații474510,17
Industria extractivă403120,93
Intermedieri financiare și asigurări222800,32
Tranzacții imobiliare101310,34
Alte activități de servicii221210,24

Pentru alți 482 de accidentați, dintre care 5 au murit, activitatea economică nu este precizată în statistica INS.

Notă metodologică. Datele provin din baza Tempo Online a Institutului Național de Statistică, care le preia de la Inspecția Muncii. Sunt numărați accidentații în muncă înregistrați în fiecare an: persoanele care au avut cel puțin 3 zile de incapacitate de muncă, au rămas cu o invaliditate sau și-au pierdut viața. Accidentele petrecute pe drumul dintre casă și locul de muncă nu sunt incluse. Fiecare accidentat este trecut la județul în care își are sediul social angajatorul, nu la cel în care s-a produs accidentul, așa cum prevăd normele de aplicare a Legii 319/2006. Rata arată câți accidentați revin la 1.000 de salariați. Cifrele pot diferi de cele din rapoartele anuale ale inspectoratelor teritoriale de muncă (ITM). Aceste rapoarte descriu activitatea inspectoratului și pot număra altceva: evenimentele petrecute pe teritoriul județului, inclusiv la firme cu sediul în alt județ, accidentele de pe drumul spre muncă, accidentele ușoare sau decesele fără legătură cu munca. Unele rapoarte sunt întocmite la începutul anului, înainte ca toate cercetările să se încheie.

Personalizate pentru tine