Chinezii de la Temu au început și parteneriate cu platformele prezente la nivel local ce oferă magazinelor online posibilitatea de a se integra pe mai multe marketplace-uri precum eMAG, Trendyol sau Skroutz. Astfel, compania ajunge să concureze cu eMAG sau Trendyol și pe componenta de marketplace cu selleri locali, unde se bate să atragă cât mai mulți comercianți cărora le propune un canal prin care se pot extinde internațional.
Cum arată cifrele competitorilor Temu pe zona de Marketplace: câți comercianți locali au eMAG sau Trendyol
eMAG Marketplace, partea a celui mai mare retailer online local, conduce detașat ca număr de comercianți români care vând prin acest sistem, având și cei mai mulți ani de activitate pe piața locală, fiind lansat în 2011.
eMAG precizează că a depășit 64.000 de selleri în Marketplace, iar majoritatea sunt români. De asemenea, peste 10.000 dintre aceștia vând și pe piețele din Ungaria și Bulgaria prin intermediul platformei.
Recent, Trendyol a anunțat că a depășit 3.500 de comercianți români pe platformă, la nouă luni de la lansarea procesului de înrolare locală.
Ce spune ANAF despre Temu și taxa pe colet de 25 de lei care vizează coletele din afara UE
Pentru a ne face o idee legată de vânzările pe plan local ale Temu, ne putem uita la cifrele oferite de ANAF pentru Wall-street.ro în cadrul evenimentului ecomTEAM, ce a avut loc anul acesta pe 18 și 19 septembrie la Brașov.
„Shein a plătit în primele două trimestre din 2025 TVA în valoare de 26 de milioane de euro, Temu a plătit 36,9 milioane de euro, iar Trendyol a plătit 11,9 milioane de euro. Sunt sume destul de mari, anul nu s-a terminat și o să vină perioada cadourilor”, precizează Cosmin Neculiță, Inspector Șef Serviciu Antifraudă Direcția Comerț Electronic DGAF ANAF, pe scena evenimentului ecomTEAM, organizat de Wall-street.ro.
Deși plătesc TVA, reprezentantul ANAF aduce în discuție faptul că mulți comercianți din afara UE speculează facilitatea fiscală referitoare la plafonul de 150 de euro, sub care, coletele sunt scutite de taxele vamale.
„Dacă vrem să lansăm o comandă și aceasta este de o valoare mai mare, ne trezim că acea comandă este fragmentată tocmai pentru a nu se plăti taxe vamale”, explică reprezentantul ANAF pe scena evenimentului ecomTEAM, organizat de Wall-street.ro.
Ministerul Finanțelor a venit cu o taxă de 25 de lei pentru coletele care intră în România din țări non-UE și a căror valoare este mai mică de 150 de euro. Sunt discuții și la nivelul UE cu privire la implementarea unei astfel de taxe pentru coletele care intră în blocul comunitar.
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) salută inițiativa Ministerului Finanțelor Publice de a introduce o taxă fixă pe coletele extracomunitare sub 150 EUR, dar avertizează că excepția propusă pentru coletele procesate de autoritățile vamale din România poate transforma o măsură bună într-o portiță fiscală de proporții, exploatată rapid de giganții asiatici din e-commerce, fără niciun beneficiu pentru economia națională.
„Proiectul prevede ca taxa de 25 lei să nu se aplice dacă vămuirea coletelor are loc în România. În câteva săptămâni, giganții internaționali vor redirecționa volume masive de trimiteri care vin astăzi via alte state membre, transformând excepția într-un mecanism de evitare fiscală la scară industrială, fără a plăti taxe suplimentare, doar cu scopul de a procesa trimiteri către destinatari din România sau alte state membre. Astfel, presiunea pe autoritățile vamale va crește, fără să existe taxe care să susțină aceste eforturi administrative”, precizează reprezentanții ARMO.
Ce spune Asociația Magazinelor Online din România despre platforme non-UE, așa cum este Temu
Platformele internaționale de comerț electronic care vând direct către consumatorii din România pot genera pierderi fiscale de circa 10,86 mld. lei / an (≈ 2,12 mld. euro) în următorii doi ani, potrivit unei analize de impact elaborate de economistul Iancu Guda la solicitarea Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO). Pentru 2025, efectul negativ este estimat la cel puțin 5,4 mld. lei (≈ 1,06 mld. €), sumă care s-ar putea dubla până în 2027 dacă volumul de colete și valoarea medie a comenzilor continuă să crească în ritmul actual.<
Studiul pornește de la ipoteza că, în 2025, vor intra în România aproximativ 78 milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, la o valoare medie de 50 euro / colet. În scenariul în care volumele sau valoarea coletelor comandate se dublează, valoarea comercială anuală a importurilor directe prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 mld. lei (≈ 7,8 mld. euro) echivalent cu circa 28,8% din piața locală de retail, față de 14,4%, valoare estimată pentru finele lui 2025.
Cristi Movilă, președinte ARMO: „Analiza de impact evidențiază cu cifre dimensiunea dezechilibrului dintre retailerii locali și platformele non-UE. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci și despre pierderi semnificative pentru bugetul public într-un context fiscal și economic deja complicat.”
Sectorul de retail reprezintă aprox. 21% din PIB-ul României, iar cele ~60.000 de companii analizate angajează 200.000 de persoane și contribuie anual cu 37,8 mld. lei la buget prin taxe și impozite directe și indirecte (achiziții furnizori, chirii spații comerciale și salarii plătite). Dublarea cotei de piață a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscală și ar pune presiune suplimentară pe aceste firme, avertizează raportul.
Iancu Guda, autorul analizei: „Dacă platformele non-UE își dublează cota de piață din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puțin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe și indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate își pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investițiilor, ocupării și contribuțiilor la bugetul public.”
