Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 2,1% în perioada iulie-septembrie 2026, comparativ cu trimestrul anterior. Cu toate acestea, în primele nouă luni ale anului, economia României a înregistrat o contracție de 0,3% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.
Adrian Negrescu atrage atenția că rezultatul bun din trimestrul al treilea trebuie privit în contextul evoluției slabe din ultimele trimestre.
„Economia a ieșit din groapă, dar nu a urcat încă pe un drum ascendent”
Consultantul economic consideră că avansul de 2,1% reprezintă o veste bună pentru România, dar nu este suficient pentru a vorbi despre o redresare economică solidă.
„Datele prezentate în această dimineaţă de Institutul Naţional de Statistică arată un salt neaşteptat de puternic al economiei în trimestrul al treilea. Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,1% faţă de trimestrul anterior. Este cel mai bun rezultat trimestrial din ultimii trei ani. Şi poate cel mai important - vine într-un moment în care economia avea mare nevoie de o veste bună”, a explicat Adrian Negrescu, într-o analiză publicată pe Facebook, scrie Agerpres.
Problema este că, în comparație cu aceeași perioadă din 2025, creșterea economică este aproape nesemnificativă. PIB-ul a avansat cu numai 0,3% pe seria ajustată sezonier și cu 0,1% pe seria brută.
„Vestea are însă şi o parte mai puţin roz: faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul este de numai 0,3% pe seria ajustată sezonier şi de 0,1% pe seria brută. Altfel spus, după un an de contracţie, economia a revenit doar la nivelul din toamna lui 2025. În esenţă, saltul de 2,1% este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundat cu o relansare. Economia a ieşit din groapă, dar nu a urcat încă pe un drum ascendent. Practic, am recuperat ce am pierdut în ultimele trei trimestre şi ne aflăm acolo unde eram acum un an”, a subliniat consultantul.
România a trecut prin două trimestre consecutive de scădere economică
Pentru a înțelege de ce revenirea din trimestrul al treilea nu este suficientă, trebuie privit ce s-a întâmplat în economie în ultimele 12 luni. În trimestrul IV din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,5% față de trimestrul anterior. A urmat o nouă contracție, de 0,3%, în primul trimestru din 2026.
Cele două trimestre consecutive de scădere au reprezentat o perioadă de recesiune tehnică, în sensul definiției uzuale a acesteia. În trimestrul al doilea din 2026, economia a stagnat, iar abia în trimestrul al treilea a revenit pe creștere.
„Pentru a înţelege rezultatul, trebuie privit drumul parcurs. În ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a prăbuşit cu 1,5% faţă de trimestrul anterior, iar primul trimestru din 2026 a adus o nouă scădere, de 0,3%. Cele două trimestre negative consecutive au însemnat intrarea economiei în recesiune tehnică. A urmat un trimestru II de stagnare, cu o creştere zero”, a explicat Adrian Negrescu.
Acesta susține că o parte din creșterea puternică înregistrată în trimestrul III poate fi explicată prin efectul de bază.
Mai simplu spus, atunci când economia pornește de la un nivel scăzut, o revenire a activității poate genera un procent mare de creștere față de trimestrul anterior, chiar dacă nivelul general al economiei rămâne apropiat de cel din anul precedent. De altfel, la nivelul primelor nouă luni, PIB-ul României continuă să fie sub nivelul din 2025.
Ce ar putea pune în pericol revenirea economiei României
Adrian Negrescu avertizează că următoarele decizii economice și fiscale vor conta pentru menținerea creșterii. Consultantul consideră că România are nevoie de reducerea risipei bugetare, reforme și investiții care să susțină activitatea economică.
„Este important de spus că, dincolo de procente şi calculele INS, contează însă ce urmează. România merge pe sârmă, cum spunea aseară Nazare. Avem nevoie de reforme, de o reducere a risipei bugetare şi de proiecte de relansare economică. În primul rând de un buget realist pentru 2027, bazat pe cifre nu pe aspiraţii şi estimări exagerat de optimiste”, a declarat Adrian Negrescu.
Un alt semn de întrebare este legat de sursele creșterii economice. Deocamdată, datele-semnal ale INS nu arată în detaliu ce sectoare au contribuit la avansul PIB-ului din trimestrul III. Nu este clar, așadar, cât din această creștere provine din consum, cât din investiții și cât din agricultură sau alte activități economice.
Aceste informații vor fi esențiale pentru a înțelege dacă economia României are premisele unei reveniri durabile.
„Pe de altă parte, avem nevoie să vedem dacă această revenire vine din consum, din investiţii sau doar dintr-un an agricol mai bun. Abia datele detaliate ce vin în decembrie ne vor spune dacă vorbim de o redresare sănătoasă sau de o tresărire de moment”, a explicat consultantul.
Adrian Negrescu: Revenirea economică nu trebuie blocată prin noi șocuri fiscale
În opinia consultantului, autoritățile ar trebui să profite de îmbunătățirea indicatorilor economici pentru a crea condiții mai stabile pentru companii și investiții.
„Pentru Guvern, mesajul este clar: economia are o fereastră de oportunitate, iar aceasta nu trebuie închisă prin noi şocuri fiscale. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, de acces la finanţare şi de investiţii publice care să ajungă efectiv în economie. Altfel, riscăm ca revenirea din trimestrul III să rămână o excepţie într-un an de stagnare”, a avertizat Adrian Negrescu.
De altfel, perspectivele pentru întregul an 2026 rămân rezervate. La finalul lunii octombrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere estimarea privind evoluția economiei României, anticipând o contracție de 0,4% în acest an, față de o creștere de 0,1% prognozată anterior.
Prin urmare, creșterea de 2,1% din trimestrul III este un semnal pozitiv, dar nu schimbă automat imaginea de ansamblu.
România a întrerupt seria trimestrelor fără creștere, însă adevăratul test va fi dacă economia poate continua să avanseze și în ultimele luni ale anului, fără să revină la stagnare.
