Ce se întâmplă dacă scad taxele în România?
După căderea Guvernului Bolojan, noua formațiune politică ce va prelua Executivul va trebui să continue reforma fiscală adoptată anul trecut. Totuși, dacă noul guvern va decide să adopte măsuri mai populiste, scenariul economic al României este unul sumbru, spune Gabriel Biriș. Potrivit specialistului, renunțarea la orice măsură austeră va duce România direct în junk, categoria nerecomandată investitorilor.
„Revenirea la accizele și TVA-ul de dinainte de majorări ne duce imediat în junk. Indexarea pensiilor și salariilor bugetarilor ne va duce direct în junk și cu costuri greu de imaginat acum. Poate că e nevoie să trecem printr-un astfel de purgatoriu, să doară un pic mai mult înainte să ne trezim. Nu poți să blamezi cetățenii că au votat prost, că n-am prea avut cu cine vota”, declară Gabriel Biriș.
Măsurile la care face referire specialistul sunt cele incluse în pachetele fiscale ale Guvernului Bolojan, adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Printre acestea se numără creșterea TVA, majorarea accizelor la alcool, combustibil și tutun, plafonarea pensiilor și salariilor bugetarilor, dar și măsuri care vizează restructurarea aparatului public și reforma administrației. Practic, sunt măsurile prin care Guvernul a încercat să transmită agențiilor de rating și investitorilor că România își ține sub control cheltuielile și nu lasă deficitul să scape complet.
De ce contează ratingul de țară? Dacă ajungem la junk, ne mai împrumută doar Rusia sau China
România se află deja la pragul de a ajunge în junk, adică în tabăra țărilor nerecomandate investitorilor. Principala cauză care ne-a adus în această situație este deficitul bugetar mare. Statul a cheltuit ani la rând mai mult decât a încasat, iar diferența a fost acoperită prin împrumuturi. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât investitorii cer dobânzi mai mari ca să finanțeze România.
De aici vine și presiunea pe ratingul de țară. Dacă agențiile de rating ajung la concluzia că România nu mai poate sau nu mai vrea să-și corecteze dezechilibrele, riscul de retrogradare crește. Iar o retrogradare în junk nu este doar o problemă de imagine. Înseamnă că mulți investitori mari, precum fondurile de pensii sau fondurile de investiții cu reguli stricte, nu mai pot cumpăra titluri de stat românești. Practic, România ar rămâne cu mai puțini finanțatori și cu costuri mai mari de împrumut.
În prezent, România plătește deja printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, tocmai din cauza deficitului ridicat și a lipsei de încredere că statul poate reduce cheltuielile suficient de repede. De aceea, orice pas înapoi de la măsurile de austeritate ar fi citit prost de piețe: nu doar ca o relaxare fiscală, ci ca un semn că noul guvern nu vrea să ducă mai departe corecția bugetară.
Totuși, în cazul în care ratingul de țară ar fi retrogradat, problema nu va mai fi doar că ne împrumutăm la dobânzi mari, ci că nu vom mai avea de unde să ne împrumutăm, spune Gabriel Biriș.
„Noi am văzut până acum că guvernele anterioare n-au avut nicio reținere să se împrumute, atâta timp cât s-au putut împrumuta fără riscuri mai grave. Nu e vorba doar de cât plătești ca să te împrumuți. E vorba că nu te mai poți împrumuta. Nu îți mai dă lumea banii. Singurele țări care vor vrea să ne mai împrumute vor fi China sau Rusia, doar că Rusia e în război, nu mai are bani”, spune ironic Biriș.
„Inteligența românească s-a retras din politică”
Gabriel Biriș consideră că situația actuală este rezultatul degradării clasei politice și al lipsei de competență în decizia publică. În opinia sa, cetățenii nu pot fi acuzați exclusiv pentru alegerile electorale, câtă vreme oferta politică a fost slabă.
„Poate că e nevoie să trecem printr-un astfel de purgatoriu, să doară un pic mai mult înainte să ne trezim. Nu poți să blamezi cetățenii că au votat prost, că n-am prea avut cu cine vota. Inteligenția românească s-a retras din politică, iar locurile au fost ocupate de alții”, afirmă Biriș.
