Biriș, despre taxa băncilor: „Impozitele pe cifra de afaceri sunt niște barbarisme”

Sursǎ foto: Gabriel BiriÈ™

Biriș, despre taxa băncilor: „Impozitele pe cifra de afaceri sunt niște barbarisme”

Cuprins Articol:

Creșterea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, care se va dubla de la 2% la 4% de la începutul lunii iulie, va duce la înăsprirea condițiilor de creditare ale instituțiilor financiare. Concret, băncile se vor uita de două ori înainte să ofere un credit, fiindcă vor avea un risc mai mare de acoperit. Gabriel Biriș, care a fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, spune că impozitele pe cifra de afaceri sunt niște „barbarisme”.

Începând de la 1 august 2025, se majorează impozitul pe cifra de afaceri a băncilor. Practic, acesta se va dubla de la 2% la 4%, la un an după ce a crescut de la 1% la 2%. Conform specialistului Gabriel Biriș, impozitele pe cifra de afaceri sunt niște „barbarisme”. Explicația: acesta este plătit de toate băncile din sistemul bancar, chiar și de cele cu pierderi.

„Impozitele pe cifra de afaceri sunt niște barbarisme. Băncile vor fi, în primul rând, mult mai atente atunci când oferă credite. Dacă rezultatele financiare nu mai sunt atât de bune, ceea ce e posibil să se întâmple în cazul în care vor crește creditele neperformante (pe care băncile trebuie să le previzioneze), cei 4% vor trebui plătiți și pe pierdere. Ceea ce, pentru mine, ridică un semn de întrebare. Practic, creează un risc sistemic pentru întreg sistemul bancar”, explică Gabriel Biriș.

Efectul majorării taxei pe bănci: Ar putea scădea dobânzile la depozite și crește cele la credite

Conform avocatului Gabriel Biriș, un efect pe partea de produse ar putea fi scăderea dobânzilor la depozitele bancare, dar am putea vedea și o majorare a taxelor pentru servicii bancare și o creștere a dobânzilor la credite.

„Trebuie să mai țineți cont de un lucru: pe lângă acest impozit suplimentar, băncile mai au o lovitură - TVA-ul plătit pentru achiziționarea de bunuri și servicii e nedeductibil. Deci, pe de o parte, le crește impozitul pe cifra de afaceri. Pe de altă parte, le crește cheltuielile cu achiziția de bunuri și servicii, inclusiv utilități. Deci sunt lovite din două părți”, spune Biriș.

Sistemul bancar este polarizat în jurul unor bănci mari: Primele 3 bănci dețin aproape jumătate din toată piața

Din totalul celor 33 de instituții de credit prezente, primele trei bănci din România dețin active de circa 390 de miliarde de lei, adică aproximativ 44% din întregul sistem bancar. Sectorul bancar românesc și-a continuat dezvoltarea și anul trecut, când nivelul total al activelor s-a majorat cu peste 9%, ajungând la 881 de miliarde de lei. Poziția primelor bănci din clasamentul bancar românesc a rămas, în linii mari, neschimbată față de anul precedent, urmând ca unele fuziuni (în curs de finalizare) să modifice topul băncilor.

Primele 10 bănci din România în 2024 dețin împreună active de 709.518,3 milioane lei (709 miliarde lei), ceea ce reprezintă aproximativ 80,5% din totalul activelor bancare.

În ceea ce privește pozițiile fruntașe, clasamentul bancar din România este condus detașat de Banca Transilvania, cu o cotă de piață de 20,9% în 2024. Fondată acum 31 de ani, la Cluj, Banca Transilvania și-a consolidat poziția pe piață printr-o serie de fuziuni și achiziții, devenind liderul sectorului bancar încă din 2018. La începutul acestui an, BT a finalizat achiziția OTP Bank, astfel încât în anul următor banca românească își va consolida poziția de lider pe piață.

BCR, banca aflată pe poziția a doua în clasamentul activelor, și-a majorat nivelul activelor față de anul precedent, dar rămâne cu aproximativ 60 de miliarde lei sub primul loc. Banca Comercială Română, controlată de austriecii de la Erste, și-a dezvoltat afacerea pe piața locală, iar liderii de la Viena spun că, dacă „se vor simți invitați”, ar putea încerca să cumpere o altă bancă.

Clasamentul băncilor din România în 2024: Cum arată TOPUL băncilor

Topul băncilor din România nu și-a schimbat arhitectura față de anul trecut, chiar dacă acesta a fost un an al fuziunilor. Majoritatea achizițiilor începute în anii trecuți, precum preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania sau absorbția Alpha Bank de către UniCredit, s-au încheiat sau urmează să se finalizeze în acest an.

Nr.CrtBancaNivel active (milioane lei)Cota de piață (%)
1.Banca Transilvania184.27220,9
2.BCR120.67613,69
3.CEC Bank99.33511,27
4.BRD85.9459,75
5.Raiffeisen Bank82.1319,31
6.ING Bank78.0858,85
7.UniCredit Bank72.5768,23
8.Exim Banca Românească26.7393,03
9.Alpha Bank22.483,22,55
10.OTP Bank16.7811,90
11.Garanti Bank16.6931,89
12.Citibank Europe15.6791,78
13.Libra Internet Bank12.7141,44
14.Vista Bank8.7931,00
15.Intesa Sanpaolo8.0050,91
16.First Bank7.5310,85
17.Patria Bank4.4860,51
18.Credit Europe Bank2.9350,33
19.ProCredit Bank2.8720,33
20.TBI Bank2.6920,30
21.BNP Paribas2.5660,32
22.Salt Bank1.2620,14
23.Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop1.8460,21
24.Techventures Bank8060,09
25.Banque Banorient France S.A. Paris839,80,10
26.Revolut Bank646,30,07
27.BNP Paribas Personal Finance464,70,05
28.BCR Banca pentru Locuinţe561,70,06
29.Banca Română de Credite şi Investiţii3900,04
30.Porsche Bank*3580,04
31.Alior Bank2790,03
32.Bank of China76,80,01
33.Aedificum Banca pentru Locuinţe60,80,01

Personalizate pentru tine