„Dacă vrem să mâncăm mozzarella și avocado și nu vrem să mâncăm roșii și brânză de la țăranii români, sigur că deficitul comercial va crește”, a spus ministrul Agriculturii, într-o declarație care a transformat avocado în simbolul deficitului. Dar este aceasta cu adevărat problema de fond a economiei românești?
Cine e vinovat pentru deficitul comercial?
Oricât de frumoasă ar fi povestea țăranului român care aduce roșia autentică la București, politicienii ar trebui să transforme aceste declarații în politici concrete pentru susținerea economiei locale. Potrivit lui Dorin Badea, economist și membru în board-ul CFA România, problema reală nu este la importuri, ci la lipsa exporturilor.
„Problema nu este la avocadoul importat, problema principală a deficitului de cont curent este ponderea exporturilor. Nu este problema atât de mult de cât importăm, ci cât de puțin exportăm. O problemă importantă vine din valoarea adăugată, nu neapărat din cauza cantității. Valoarea exporturilor din PIB este undeva la 20-30%, una dintre cele mai scăzute din Europa, comparabilă cu economiile mari, precum Germania. Totuși, este o iluzie să ne comparăm cu economiile imense, unde ponderea în PIB este, firesc, mai scăzută”, a declarat Dorin Badea.
Conform datelor INS, România a înregistrat în primele șapte luni din 2025 un deficit comercial de 19,3 miliarde euro, în creștere cu 1,27 miliarde euro (+7,1%) față de perioada similară din 2024. Exporturile au însumat 56,5 miliarde euro (+3,7%), în timp ce importurile au ajuns la 75,9 miliarde euro (+4,5%).
Ar trebui să ne simțim vinovați pentru că ne place să mâncăm avocado?
În declarația sa, ministrul Florin Barbu a afirmat că pe primul loc la importurile de fructe și legume se află avocado. Ar trebui acest lucru să ne facă să cumpărăm mai multe produse românești? Răspunsul nu e unul simplu, însă, economic vorbind, într-o piață capitalistă, statul nu are dreptul (și nu ar trebui) să le spună oamenilor cum să își cheltuie banii, explică Adrian Codirlașu, președinte CFA România.
„Noi suntem o economie de piață, o economie capitalistă: cu banii noștri cumpărăm ce dorim. Odată ce ne-am plătit taxele, care sunt extrem de mari, facem ce dorim cu banii noștri. O reclamă la Morgan Stanley spunea: toți trebuie să respectăm legea și să ne plătim taxele, dar nu ne obligă nimeni să dăm și bacșiș. După ce ne-am plătit taxele, la revedere, facem ce vrem cu banii noștri. Nu ne poate spune nimeni și nici nu ar trebui să ne spună cineva ce să facem cu banii noștri”, spune Codirlașu.
Roșia românească este crescută de o agricultură îmbătrânită
O cercetare realizată de Impact Hub București arată că România rămâne o țară importantă în sectorul agricol european, cu 23% din forța de muncă în agricultură la nivelul UE, scrie Agerpres. Totuși, 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce arată că statul nu a reușit să facă din agricultură un sector atractiv pentru tinerii antreprenori.
De ce contează deficitul de cont curent?
Deficitul de cont curent și cel comercial sunt mai puțin vizibile publicului larg decât deficitul bugetar, dar sunt adesea mai greu de corectat. Chiar dacă Bruxelles-ul sancționează România în special pentru deficitul bugetar, cele două dezechilibre sunt strâns legate.
„Deficitul bugetar și cel de cont curent sunt corelate. Deficitul bugetar emite obligațiuni care fac parte din masa monetară, sunt bani tipăriți de banca centrală și de guvern, care caută să cumpere bunuri și servicii. Dacă economia locală nu oferă bunuri și servicii, acestea vor veni din import. Deci modul de a reduce deficitul de cont curent este de a reduce deficitul bugetar, aia e cheia”, explică Adrian Codirlașu.
În opinia lui Adrian Codirlașu, soluția stă acum în mâinile Guvernului. Acesta crede că Banca Națională a României va rămâne prudentă: chiar dacă inflația crește, nu va majora dobânda de politică monetară pentru a nu adânci scăderea economică.
„Noi avem o politică fiscală puternic prociclică și aceasta are un impact asupra eficacității politicii monetare. BNR a zis că nu poate să crească acum dobânda, chiar dacă, la acest nivel al inflației, ar trebui crescută. Dacă ar crește dobânda, ar lovi în economia deja afectată. Rămâne politica fiscală să corecteze aceste deficite. Singurul lucru pe care îl poate face BNR, exceptând creșterea dobânzii-cheie, este deprecierea leului, pentru a ajuta la corectarea deficitului de cont curent. Când e mai ieftin să cumperi de afară decât din țară, este clar că avem un dezechilibru”, conchide economistul.
