Ce se întâmplă cu PIB-ul UE?
PIB-ului real al UE ar urma să înregistreze un avans de 1,4% în 2026, mai ridicat decât se preconizase în primăvară, iar creşterea va fi tot de 1,4% în 2027, ajungând la 1,5% în 2028. Se preconizează că zona euro va urma o traiectorie similară, PIB-ul real urmând să crească cu 1,2% atât în 2026, cât şi în 2027 şi cu 1,3% în 2028, a estimat Comisia Europeană.
În plus, inflaţia anuală a UE va ajunge la 3,3% în 2026 şi la 3,2% în 2027, semnificativ mai mare decât se preconizase în primăvară, înainte de a scădea la 2,3% în 2028. Se preconizează că inflaţia în zona euro va înregistra o tendinţă similară, ajungând la 3,2% în 2026 şi la 3,1% în 2027 şi reducându-se la 2,1% în 2028.
Creşterea mai bună decât se preconizase în primele trei trimestre ale anului 2026 a fost determinată de consumul constant şi de o revigorare bruscă a exporturilor de bunuri, de care a beneficiat activitatea de producţie. Investiţiile, în schimb, s-au situat uşor sub aşteptări. Creşterea costului vieţii continuă să afecteze venitul disponibil real al gospodăriilor, încetinind creşterea consumului privat la 1,3% în 2026 şi la 1,1% în 2027. Se preconizează că avansul consumului va scădea cu până la 1,3% în 2028, pe măsură ce inflaţia se va atenua, previzionează Executivul comunitar.
Ce se întâmplă cu exporturile din Uniunea Europeană?
Potrivit sursei citate, redresarea exporturilor în prima jumătate a anului 2026 a fost determinată în mare măsură de cererea externă puternică, în special pentru factorii de producţie intermediari pentru acumularea la nivel mondial a infrastructurii de IA şi electrificare. Creşterea exporturilor de mărfuri va rămâne un motor important al activităţii şi anul viitor, pe măsură ce comerţul mondial se va extinde ferm.
CE estimează că dinamica investiţiilor va rămâne modestă în perioada analizată în previziuni. Ratele ridicate ale dobânzilor afectează construcţiile rezidenţiale, care se preconizează că se vor contracta în continuare în acest an şi se vor redresa doar treptat ulterior. În schimb, cheltuielile cu infrastructura beneficiază de impulsul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) în acest an, înainte ca impactul său să fie înlocuit parţial cu alte fonduri ale UE, cum ar fi cheltuielile politicii de coeziune, începând din 2027. Investiţiile în echipamente şi alte active, în principal necorporale, sunt susţinute de cererea puternică la nivel mondial, în pofida incertitudinii continue şi a înăspririi condiţiilor de finanţare.
Inflaţia în zona euro a ajuns la 4% în luna octombrie. Inflaţia din sectorul energetic este proiectată să se modereze anul viitor, deoarece scăderea treptată preconizată a preţurilor cu amănuntul ale combustibililor compensează mai mult decât creşterea preţurilor la energie electrică şi gaze. Inflaţia alimentelor a început, de asemenea, să crească în octombrie şi urmează să se accelereze, ca urmare a transmiterii întârziate a costurilor mai mari ale energiei şi îngrăşămintelor şi a perturbărilor culturilor cauzate de condiţiile meteorologice extreme din vara anului 2026.
Inflaţia în UE ar urma să atingă un nivel maxim de peste 4% între sfârşitul anului 2026
În ansamblu, inflaţia în UE ar urma să atingă un nivel maxim de peste 4% între sfârşitul anului 2026 şi începutul anului 2027 şi va scădea treptat ulterior.
Creşterea ocupării forţei de muncă va încetini, preconizează CE, deşi va genera încă 800.000 de locuri de muncă suplimentare în 2026. Se preconizează că rata şomajului se va menţine aproape de minimul său record, la puţin peste 6%, în timp ce forţa de muncă se extinde doar marginal pe parcursul orizontului de prognoză.
În plus, salariile ar urma să crească uşor mai mult decât se preconizase în previziunile din primăvară şi vor depăşi uşor inflaţia, ceea ce implică o creştere pozitivă moderată a salariilor reale pe parcursul orizontului de prognoză.
Se preconizează că deficitul public agregat al UE va creşte semnificativ în acest an, din cauza creşterii cheltuielilor pentru apărare, a creşterii cheltuielilor cu dobânzile şi a noilor măsuri de protejare a gospodăriilor şi a întreprinderilor de preţurile ridicate la energie. De asemenea, deficitul va creşte şi mai mult în 2027 şi 2028. În timp ce bugetele naţionale sunt, în general, uşor reduse în perioada 2027-2028, iar compensarea pentru preţurile ridicate la energie este eliminată treptat, se preconizează că cheltuielile cu dobânzile vor creşte constant la 2,4% din PIB în 2028 - cel mai ridicat raport din ultimii peste un deceniu.
CE estimează că ponderea datoriei în PIB va creşte în UE de la 82,6% din PIB în 2025 la 85,6% în 2028.
"Riscurile la adresa perspectivelor rămân legate de evoluţia conflictelor în curs şi de implicaţiile acestora asupra pieţelor mondiale ale energiei. Tensiunile geopolitice susţinute, tensiunile de pe pieţele financiare, incertitudinea continuă a politicii comerciale şi o serie de riscuri tehnologice, de securitate şi legate de climă rămân surse importante de incertitudine. Înrăutăţirea poziţiilor bugetare şi creşterea nivelurilor datoriei contribuie la reducerea marjei de manevră bugetară pentru ca statele membre ale UE să absoarbă şocuri economice suplimentare. În plus, noi majorări ale ratelor dobânzilor ar putea exercita o presiune suplimentară asupra finanţelor publice", previzionează Executivul comunitar.
Potrivit sursei citate, AI continuă să prezinte atât riscuri în sensul creşterii, cât şi riscuri în sensul scăderii. Deşi adoptarea mai rapidă a AI ar putea stimula productivitatea şi ar putea duce la o creştere mai puternică, aceasta ar putea crea, de asemenea, provocări pentru pieţele forţei de muncă. În plus, o corecţie dezordonată a evaluărilor ridicate ale acţiunilor ar putea genera stres financiar.
În ceea ce priveşte aspectele pozitive, progresele mai rapide în ceea ce priveşte reformele menite să abordeze blocajele din calea competitivităţii şi a creşterii economice, inclusiv prin integrarea în continuare a pieţei unice, progresele în ceea ce priveşte uniunea economiilor şi a investiţiilor, precum şi simplificarea reglementărilor, ar putea sprijini o activitate economică mai puternică decât se preconizează în prezent. În plus, evoluţiile de pe pieţele energiei de la data-limită prevăzută în previziuni, în cazul în care sunt susţinute, ar putea reduce proiecţiile privind inflaţia, oferind, în acelaşi timp, unele avantaje pentru creştere. În cele din urmă, progresele ferme înregistrate în tranziţia energetică pentru a reduce dependenţa Europei de combustibilii fosili importaţi ar stimula şi mai mult rezilienţa economică.
Previziunile se bazează pe ipoteze tehnice privind cursurile de schimb, ratele dobânzilor şi preţurile materiilor prime, data-limită fiind 29 octombrie 2026. Pentru toate celelalte date primite, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, aceste previziuni iau în considerare informaţii până la 3 noiembrie 2026 inclusiv. Cu excepţia cazului în care sunt anunţate şi specificate în detaliu noi politici, proiecţiile nu presupun nicio modificare a politicilor.
Previziunile includ două analize tematice privind sectorul prelucrător din UE şi evoluţia preţurilor şi a modelelor de consum între ţări şi grupuri de venituri începând din 2019. Acesta prezintă, de asemenea, cutii analitice privind performanţele comerciale recente ale Chinei; rezervele strategice de petrol şi depozitele de gaze; factorii determinanţi ai modificării ratelor dobânzilor pe termen lung; efectele asupra averii gospodăriilor; sănătatea sectorului corporativ; impactul verii calde şi uscate din 2026; proiecţii demografice şi privind forţa de muncă; impactul preţurilor ridicate la energie importate asupra economiei în general şi impactul potenţial al IA asupra creşterii economice.
Comisia publică două previziuni cuprinzătoare în fiecare an, primăvara şi toamna, care acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, ţările candidate, ţările AELS şi alte economii de piaţă avansate şi emergente majore. Previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2027 vor actualiza previziunile din această publicaţie şi se preconizează că vor fi prezentate în mai 2027.
"În 2026, economia Europei rezistă mai bine decât se preconizase. Dar nu putem considera acest lucru de la sine înţeles şi nici nu putem fi mulţumiţi doar cu rezilienţa. Trebuie să ne protejăm finanţele publice, să ne stimulăm competitivitatea şi să punem bazele unei creşteri mai puternice pe termen lung. Ambiţia noastră trebuie să fie aceea de a transforma rezilienţa Europei într-un adevărat dinamism economic", a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare.