Ce înseamnă indexarea pensiilor și cum funcționează
Specialialiștii în economie susțin că indexarea pensiilor reprezintă un mecanism de protecție. Fără indexare, explică experții, pensiile ar rămâne la aceeași valoare, în timp ce prețurile cresc constant, ceea ce înseamnă că pensionarii ar putea cumpăra mai puțin cu aceeași sumă.
- Indexarea înseamnă actualizarea pensiilor în funcție de inflație și / sau salariul mediu
- Scopul indexării este să protejeze veniturile pensionarilor de scumpiri
- Se aplică, de regulă, o dată pe an, însă acest lucru depinde de legislația fiecărei țări și de contextul economic în care acea țară se găsește
- Previziunile pentru 2026 sunt unele pesimiste pentru pensionari, în contextul în care, în martie 2026, un amendament pentru indexare a fost respins în Parlament, potrivit informațiilor Agerpres.
Indexarea pensiilor, la ceasul austerității bugetare
De doi ani, statul a suspendat indexarea pensiilor cu inflația. Prin Legea nr.141/2025 a înghețat punctul de referință la 81 de lei și pentru 2026, blocând mecanismul legal de majorare până în 2027.
Asta înseamnă că 4,9 milioane de pensionari pierd o creștere legală estimată la 7% de la 1 ianuarie 2026, iar efectul cumulat al neindexării a ajuns la o pierdere medie estimată de 19% din valoarea reală a pensiei (aprox. 535 lei/lună).
FACIAS a cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR, justificând demersul pe motiv că “nu poți transforma temporarul în permanent și să tai, repetat, din drepturi câștigate.”
În România lui 2026, peste 924.000 de oameni trăiesc cu pensia minimă de 1.281 lei / lună, ceea ce susțin experții FACIAS este, la propriu, “o condamnare la supraviețuire.”
“Indexarea” pensiilor în 2026 sublimă, dar lipsește cu desăvârșire!
În 2026, pensiile NU se indexează conform formulei legale, deoarece Guvernul a suspendat mecanismul de indexare și a înghețat valoarea punctului de referință la 81 lei. Formula legală există, dar nu se aplică în 2026, din cauza contextului economic care a generat austeritate bugetară.
1. Cum ar trebui, însă, să se calculeze indexarea pensiilor (formula legală)
Conform Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, indexarea anuală se face astfel:
a. Rata medie anuală a inflației + 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut
În cazul ipotetic în care legea s-ar fi aplicat în 2026, formula de calcul ar fi arărat așa: Inflație estimată: 5% / creștere salariu mediu brut: 6% → Indexare totală estimată: aprox. 8%
b. Indexare = inflație + 50% din creșterea reală a salariului mediu brut
Este important de precizat că guvernele pot modifica formula prin lege, iar în ultimii ani au existat schimbări frecvente în acest sens.
2. Ce înseamnă aceste formule de indexare pentru pensionari
- Pensiile cresc anual, dar nu toate pensiile cresc la fel
- Indexarea se aplică punctului de pensie sau valorii punctului de referință, în funcție de legea în vigoare.
3. De ce depinde creșterea finală în calculul indexării
- tipul pensiei - limită de vârstă, invaliditate, urmaș
- numărul de puncte acumulate
- eventuale recalculări
Cu cât ar putea crește pensiile în 2026
1. Calcule și estimării ale unei posibile majorări de pensii
Pe baza informațiilor publice disponibile și a discuțiilor din spațiul politic, în 2026 pensiile NU vor crește în România. Dimpotrivă, anul este marcat de o înghețare completă a pensiilor, iar estimările inițiale de majorare nu se mai aplică din cauza constrângerilor bugetare.
2. Care este situația reală a pensiillor pentru 2026
a. Punctul de referință rămâne înghețat la 81 lei. Legea 141/2025 menține VPR = 81 lei pe tot parcursul anului 2026. Conform legii anterioare, VPR ar fi trebuit să crească spre 87–107 lei, dar indexarea a fost blocată.
b. Indexarea legală (7–8%) nu se aplică. Indexarea cu inflația + 50% din creșterea salariului mediu brut ar fi dus la o majorare estimată de 7–8%. Această creștere nu va avea însă loc în 2026.
Cum funcționează indexarea pensiilor în România
Este important de precizat că acest lucru depinde de legislația fiecărei țări, dar în general se bazează pe câteva principii comune.
1. Se stabilește un indicator economic
Cel mai des folosit este:
- Rata inflației (creșterea prețurilor)
- Creșterea salariului mediu brut
- O combinație între cele două
2. În România, formula de indexare a variat în timp, dar de obicei include:
- un procent din creșterea salariului mediu,
- plus un procent din inflație.
3. Când se face indexarea pensiilor
a. Se aplică anual
- Indexarea se face, de regulă, o dată pe an, la o dată stabilită prin lege - de obicei, 1 ianuarie
b. Se aplică tuturor pensiilor din sistemul public
- Toate pensiile sunt ajustate cu același procent, fie că vorbim despre pensii mari sau de cele cele mici
Care este scopul indexării pensiilor
- Menținerea puterii de cumpărare. Mai exact, dacă inflația este mare, indexarea ajută ca pensia să nu „piardă valoare” în termeni reali.
Exemplu concret: Dacă pensia este 2.000 lei și indexarea anuală este de 10%, în acest caz pensionarul va primi 2.200 lei după indexare.
De ce este importantă indexarea pensiei
- Protejează veniturile pensionarilor în perioade de inflație.
- Asigură stabilitate socială
- Menține un echilibru între salarii și pensii
- Evită erodarea valorii reale a pensiilor
Indexarea pensiilor, respinsă de Parlament în 2026
AUR susține că, prin respingerea în comisiile reunite de buget-finanțe a amendamentului depus de partid la legea bugetului de stat - amendament care prevedea indexarea pensiilor cu rata anuală a inflației - a fost încălcat un drept, în mod “abuziv”, de către guvernanți.
"Coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR a pus interesele politice deasupra drepturilor constituționale ale milioanelor de pensionari care așteptau să li se facă dreptate. (...) Amendamentul AUR este pentru aplicarea prevederilor stipulate în Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, care hotărăște mecanismul legal de majorare a pensiilor pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor.
Dacă amendamentul AUR nu va fi votat în plenul Parlamentului, pensionarii vor avea în continuare pensiile înghețate, în condițiile în care prețurile la alimente, medicamente, utilități sunt o piatră grea care atârnă de economiile părinților și bunicilor noștri', se arată într-un al AUR, transmis de Agerpres.
Indexare pensii 2026. Raportul dintre pensionari și salariați rămâne ridicat
Numărul pensionarilor din România a crescut ușor la finalul anului 2025. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în trimestrul IV 2025 numărul mediu de pensionari a fost de aproximativ 4,927 milioane de persoane, cu 6.000 mai mulți decât în trimestrul anterior.
- Datele statistice arată că raportul dintre pensionarii din sistemul public și salariați a fost de aproximativ 8 pensionari la 10 salariați.
- Acest raport diferă însă semnificativ în funcție de regiune. În București și în județul Ilfov există aproximativ 4 pensionari la 10 salariați, în timp ce în județe precum Teleorman sau Vaslui numărul pensionarilor îl depășește pe cel al angajaților, ajungând la 14-15 pensionari la 10 salariați.
- Statisticile arată și diferențe importante între pensiile femeilor și cele ale bărbaților. În cazul pensiilor pentru limită de vârstă, pensia medie a femeilor reprezintă aproximativ 61,7% din pensia medie a bărbaților.
Cât vei primi în plus la pensie. Exemple și scenarii concrete
Pentru a înțelege cât poate crește pensia după recalculare, prezentăm câteva scenarii orientative, dar care îți arată foarte clar cum funcționează formula de calcul și ce impact poate avea.
1. Pensionar cu 35 de ani vechime
- Pensie actuală: 3.000 lei
- Număr de puncte totale după recalculare: crește cu aproximativ 10 -12% datorită valorificării perioadelor necontributive și a sporurilor
- Pensie estimată după recalculare: 3.300–3.360 lei
- Creștere: 300–360 lei
2. Pensionar cu 42 de ani vechime (peste stagiul complet)
- Pensie actuală: 2.800 lei
- Bonusul pentru anii lucrați peste stagiul complet aduce un plus consistent
- Pensie estimată după recalculare: 3.200–3.350 lei
- Creștere: 400 – 550 lei
Pensionar cu salarii mici, dar mulți ani lucrați (45 ani)
- Pensie actuală: 2.100 lei
- Noua formulă avantajează vechimea mare
- Pensie estimată după recalculare: 2.500–2.650 lei
- Creștere: 400 – 550 lei
Pensionar cu sporuri mari, nevalorificate anterior
- Pensie actuală: 3.500 lei
- Sporurile introduse în calcul cresc punctajul total
- Pensie estimată după recalculare: 3.900 - 4.100 lei
- Creștere: 400 – 600 lei
Recalculare pensii. De ce unele pensii NU au crescut?
- Vechime mai mică de 25 ani: Nu s-au acordat puncte de stabilitate.
- Impozitare: Pensiile mai mari de 2.000 de lei sunt impozitate cu 10% pentru suma care depășește acest prag.
- Pensii necontributive: Recalcularea a pus accent pe anii lucrați efectiv, adică pe cei contributivi
Ce influențează cel mai mult creșterea pensiei
- Numărul total de puncte, inclusiv perioade asimilate
- Sporurile care nu au fost luate în calcul înainte
- Anii lucrați peste stagiul complet
- Perioadele de muncă în condiții speciale
Diferența dintre indexarea și recalcularea pensiilor
1. La ce se referă indexarea pensiilor
- Indexarea este un mecanism automat, aplicat periodic - de obicei anual - prin care pensiile cresc pentru a compensa inflația
- Este o majorare procentuală aplicată tuturor pensiilor, indiferent de contributivitate
- Scopul este menținerea puterii de cumpărare
- Se aplică tuturor pensionarilor
- Bază de calcul: rata inflației + un procent din creșterea salariului mediu, în funcție de legea în vigoare
- Efect: creștere uniformă, fără diferențe între pensionari
CONCLUZIE: indexarea = ajustare anuală pentru inflație.
2. Ce înseamnă recalcularea pensiilor
Recalcularea este un proces complex și individual, prin care pensia fiecărei persoane este recalculată pe baza:
- contributivității reale
- vechimii
- punctelor de stabilitate
- noii formule de calcul prevăzute de lege
Recalcularea poate duce la:
- creșteri semnificative pentru unii pensionari
- menținerea aceleiași pensii pentru alții (dar nu scăderi, deoarece legea prevede menținerea cuantumului mai avantajos)
CONCLUZIE: Recalcularea = reevaluarea pensiei după o formulă nouă, personalizată.
Principalele noutăți introduse de noua Lege a pensiilor
- O formulă nouă de calcul, bazată pe puncte de contributivitate și puncte de stabilitate.
- Recalcularea tuturor pensiilor, pentru a elimina inechitățile dintre persoane cu contribuții similare
- Puncte de stabilitate acordate pentru vechime mare - peste 25 de ani - pentru a recompensa munca îndelungată
- Creșterea pensiilor mici, în special pentru cei cu stagii lungi, dar venituri mici
- Menținerea cuantumului mai avantajos, astfel încât nicio pensie să nu scadă după recalculare.
- Indexare anuală garantată, separată de procesul de recalculare
- Digitalizarea dosarelor de pensii pentru a reduce erorile și timpul de procesare.
Principale riscuri ale creșterii pensiilor în 2026
Creșterea pensiilor în 2026 în România se confruntă cu riscuri semnificative, principalele provocări fiind legate de sustenabilitatea bugetară și presiunile macroeconomice. Deși legea prevede indexări anuale, situația financiară a statului ar putea limita aceste majorări.
În acest context, guvernul a ales înghețarea pensiilor, ceea ce indică faptul că orice majorare suplimentară ar fi dificil de susținut fără costuri economice serioase.
1. Presiune uriașă pe bugetul de stat
Cheltuielile cu pensiile au crescut accelerat în ultimii ani. În aceste condiții, statul a fost nevoit să se împrumute pentru a acoperi aceste sume. O nouă creștere în 2026 ar amplifica deficitul, deja aproape de 9% din PIB.
- 2023 → 110,7 mld. lei,
- 2024 → 135,4 mld. lei,
- 2025 → 154,0 mld. lei.
2. Risc de nesustenabilitate pe termen mediu
Ministerul Finanțelor avertizează că ritmul actual al creșterilor nu poate fi susținut din venituri fiscale. În următorii ani, aproximativ 1 milion de români vor intra la pensie - vorvim despre generațiile ’60 - ceea ce va crește presiunea asupra sistemului.
3. Posibilitatea înghețării pensiilor
Deși legea prevedea o indexare de 7% în ianuarie 2026, Guvernul a anunțat că nu există bani, iar pensiile rămân înghețate. Specialiștii în economie susțin că această decizie arată că orice majorare suplimentară ar fi dificil de finanțat în actualul context.
4. Scăderea puterii de cumpărare
Acest lucru înseamnă că, dacă, pensiile nu cresc suficient pentru a acoperi inflația, pensionarii pierd bani în termeni reali. Reamintim că, în 2025, puterea de cumpărare a scăzut deja cu 275 lei pentru pensia medie, ca urmare a scumpirilor la medicamente (aprox. 5%) și la alimentele de bază, precum pâinea și uleiul (peste 10%).
5. Instabilitate legislativă și incoerență în politici
Statul aplică legea pentru salariul minim, dar nu și pentru indexarea pensiilor, ceea ce creează incertitudine și neîncredere. Orice creștere în 2026 riscă să fie urmată de măsuri de austeritate sau noi împrumuturi.
în 2026, pensionarii din România se confruntă cu un an fără indexare a pensiilor, dar cu menținerea unor ajutoare pentru cei cu venituri mici și cu continuarea recalculărilor. Diferențele mari dintre județe persistă, iar sprijinul financiar rămâne esențial pentru cei cu pensii sub nivelul minim.
Previziuni pentru pensionari în 2026
1. Fără indexarea pensiilor în 2026
- Pensiile NU au fost indexate cu rata inflației la 1 ianuarie 2026
- Valoarea punctului de pensie rămâne la nivelul din 2025
- Autoritățile justifică măsura prin necesitatea menținerii sustenabilității bugetare.
2. Sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici
- Pensionarii cu pensii mici pot primi ajutoare lunare sau unice, în funcție de pragurile stabilite - exemplu în cazul pensiilor sub 1.500 lei sau până la 3.000 lei
- Continuă mecanismul de completare până la pensia minimă garantată (1.281 lei), diferențiat pe județe.
