Obligațiunile Samurai reprezintă denumirea colocvială atribuită titlurilor de stat denominate în yeni japonezi și emise de o țară străină care vrea să împrumute bani de la investitorii din Japonia.
Obligațiunile care vor fi emise pe piața japoneză ne vor permite să punem mâna pe banii niponi, dar doar pentru o serie de proiecte. Conform Ministerului de Finanțe, printre proiectele etichetate ca „verzi” sunt incluse cele legate de producția de energie regenerabilă, eficiența energetică, prevenirea și controlul poluării, transportul curat, gestionarea sustenabilă a apei și a apelor uzate, adaptarea la schimbările climatice, clădirile verzi și gestionarea durabilă din punct de vedere ecologic a resurselor naturale vii și a utilizării terenurilor.
Care este rolul obligațiunilor Samurai?
"Din punctul nostru de vedere, al Ministerului de Finanţe, în ceea ce priveşte economia verde putem menţiona cadrul obligaţiunilor verzi pe care Ministerul de Finanţe le-a emis atât în 2024, cât şi în cursul anului 2025. Practic, avem pe obligaţiuni verzi o sumă emisă de aproape 10,8 miliarde de lei care au fost alocate pe o zonă diversificată de proiecte. Vorbim aici de transport nepoluant, de gestionarea apei uzate, de adaptarea la schimbări climatice şi aşa mai departe, proiecte pe care vrem să le continuăm. Mai avem în plan o emisiune de obligaţiuni Samurai în următoarea perioadă, care să finanţeze tot această zonă a economiei verzi. Şi mai mult decât atât, bineînţeles, avem discuţiile cu instituţiile financiare internaţionale, unde pe fiecare palier de discuţie, fie că e vorba de BERD, de BEI, avem un palier important care se referă la economie verde. (...) Am adus în prim plan din nou parteneriatele public-private pentru că trebuie să fim conştienţi că spaţiul fiscal, atât în 2025, dar şi în anii următori, nu va mai fi la fel de generos. De aceea, trebuie să folosim toate posibilităţile de a creşte nivelul de investiţii prin astfel de proiecte", a menţionat Alexandru Nazare, la CES ESG Conference 2025.
Care sunt nevoile României?
În opinia sa, România are nevoie de asistenţă tehnică în ceea ce priveşte dezvoltarea formei de parteneriat public-privat.
"În discuţiile pe care le-am purtat la Washington cu Departamentul de Comerţ am reuşit să obţinem sprijinul CLDP-ului american (Programul pentru Dezvoltarea Dreptului Comercial, n.r.) atât pentru atragerea de investiţii, cât şi pentru dezvoltarea acestei forme de parteneriat public-privat, unde România nu a progresat în ultimii ani în raport cu alte ţări din regiune. Avem nevoie de asistenţă tehnică", a adăugat ministrul.
El a subliniat că partenerii americani s-au fost oferit să ne sprijine în acest sens.
"Vom avea în următoarele luni de zile specialişti ai Departamentului de Comerţ sau cooptaţi de acesta cu care să discutăm atât despre cadrul legislativ care este în vigoare, cât şi despre dezvoltarea unui portofoliu de proiecte de care avem foarte mare nevoie", a adăugat Nazare.
Reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, experţi şi lideri din business participă joi la o dezbatere dedicată sustenabilităţii, economiei circulare şi impactului conceptului de ESG (Environmental, Social, Governance) asupra mediului de afaceri şi comunităţii.
