România este campioana Europei la deficit de cont curent
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) în trimestrul trei din 2025, după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
N.red: Un stat are un excedent comercial dacă exporturile sale depășesc importurile și un deficit comercial dacă importurile depășesc exporturile. Vânzările net pozitive în străinătate contribuie la un surplus de cont curent; vânzările net negative în străinătate contribuie la un deficit de cont curent.
Ce deficit de cont curent a raportat România?
Potrivit BNR, în structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,012 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 7,587 miliarde euro (comparativ cu 5,358 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 5,023 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,564 miliarde euro.
În perioada ianuarie - noiembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 24,002 miliarde euro, până la 227,512 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 178,599 miliarde euro la 30 noiembrie 2025 (78,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,2% faţă de 31 decembrie 2024, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 48,913 miliarde euro (21,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,7% faţă de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% în perioada ianuarie - noiembrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2025 a fost de 6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2025 a fost de 103,5%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.
