România revine pe plus după ani de dezechilibre: Marcăm primul excedent bugetar din ultimii șapte ani

„Minunea” din buget nu a apărut din senin: ea vine după o perioadă lungă de măsuri de austeritate care au tăiat din puterea de cumpărare a românilor. În plus, excedentul survine într-o perioadă complicată, marcată de recesiune tehnică, care a pus presiune pe economie.

Cum arată cifrele în luna ianurie și ce anunță ministrul Finanțelor

Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11,01 mld lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. Este prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Această evoluție reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună și o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice.

„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare. Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente.

 Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului, inclusiv prin bugetul pe 2026, pe care îl vom finaliza curând. Prioritatea noastră rămâne managementul eficient al finanțelor publice şi asigurarea surselor de creștere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât şi prin finanțarea investițiilor din fonduri europene și PNRR, care reprezintă motorul de creștere sustenabilă a economiei românești”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Care au fost veniturile în România în ianuarie 2026?

Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, înregistrând o creștere de 17,9% față de anul trecut. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale, din care 0,22 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precădere impozit pe salarii și venit, precum și TVA.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 miliarde lei, marcând o creștere de 31,4%, determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende de 59,7% pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 13,7%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluția fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 18,46 miliarde lei, în creștere cu 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025.  

Încasările nete din TVA au atins 13,06 miliarde lei, marcând o creștere nominală de 2,52 miliarde lei, cu 23,9% mai mari față de ianuarie 2025. Această dinamică a fost susținută de modificările cotelor de TVA, în timp ce restituirile au totalizat 4,73 miliarde lei. Menținerea restituirilor de TVA la zi este o prioritate care sprijină direct lichiditatea mediului de business și asigură predictibilitate fluxurilor financiare ale companiilor.  

Veniturile din accize au totalizat 3,67 miliarde lei, în creștere cu 7%, susținute de încasările pentru produsele energetice și cele din tutun.  

Veniturile nefiscale au însumat 5,21 miliarde lei, în creștere cu 28,2%, incluzând sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, iar sumele rambursate de UE au totalizat 2,28 miliarde lei, o creștere semnificativă cu 33,9%, comparativ de anul 2025.

Care au fost cheltuielile statului în ianurie 2026?

Cheltuielile totale au fost de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 6%. Ca procent din PIB, acestea au înregistrat o scădere de la 3% la 2,7%.

Cheltuielile de personal au însumat 13,54 miliarde lei, în scădere cu 0,47 miliarde lei față de ianuarie 2025, pe fondul reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.  

Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 11,8%, totalizând 6,51 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu 7,9%. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,74 mld lei, în creștere cu 2%, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025.

Cheltuielile pentru investiții au fost în valoare de 3,62 miliarde lei. Din această sumă, 72,22% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027 și sumele aferente componentelor de grant și împrumut ale PNRR.