Recesiune tehnică în România: Ce spun cifrele?
Cifrele oferite de Institutul Național de Statistică arată că economia României a intrat oficial în recesiune tehnică. Acestea confirmă că ultimele două trimestre din 2025 au fost pe scădere, alături de primul trimestru din 2025. Economia a scăzut timp de trei trimestre în 2025, dar și în primele trimestre din anul electoral 2024. Dacă ne uităm la întregul an 2025, am avut o creștere economică de 0,6% față de 2024.
Dincolo de zgomotul politic, economia României pare să treacă printr-o schimbare de ritm și nu este prăbușirea despre care avertizează unii. Totuși, nu putem vorbi nici de confortul de altădată, pe vremea în care țara noastră era lider în ceea ce privește creșterea economică.
Totuși, declarațiile politice care amintesc de perioadele de creștere economică a țării trebuie să țină cont de faptul că acea creștere venea din consum. Practic, românii au cheltuit banii pe vremea creșterilor salariale, iar acest lucru a dus PIB-ul în sus temporar. Această creștere este mai puțin sustenabilă, fiindcă nu aduce o valoare reală în economie, așa cum sunt investițiile.
În ceea ce privește semnalul venit din partea pieței, reacția investitorilor pe bursă a fost negativă, înregistrând scăderi de peste 1% în prima parte a zilei, iar la finalul ședinței, acestea ajunseseră la -1,38% pe indicele BET.
Bolojan și ministrul de Finanțe spun că recesiunea e un preț care trebuia plătit
Premierul Ilie Bolojan spune că recesiunea tehnică este provocată de schimbarea rapidă a modelului economic al României. Potrivit acestuia, trecerea de la o economie bazată pe consum și deficit la una construită pe investiții presupune „costuri temporare”, dar este necesară pentru a corecta dezechilibrele.
„În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, a explicat acesta.
Totodată, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România nu este într-o criză economică, chiar dacă a încheiat anul 2025 în recesiune tehnică. Acesta transmite că informațiile alarmiste răspândite în spațiul public nu reflectă realitatea: economia încetinește ușor, dar continuă să crească pe baze sănătoase.
PSD-ul se spală pe mâini și îl acuză pe Bolojan că „a băgat țara în gard”
În timp ce liderii PNL explică fenomenul de recesiune tehnică și îndeamnă românii să aibă încredere în economie, PSD consideră situația economică a României un eșec al măsurilor fiscale. Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că este timpul să fie oprit „acest tăvălug al deciziilor economice stupide”, chiar dacă creșterile de taxe au fost făcute sub actuala Coaliție din care face parte și partidul pe care îl reprezintă.
Un alt membru PSD și fost ministru de Finanțe spune că premierul Ilie Bolojan a refuzat aplicarea planului de stimulare economică, iar astfel a băgat țara în gard.
„Ţara este în gard! Contracția este majoră! Iar trimestrul I 2026 este tot pe minus pentru că Bolojan a refuzat aplicarea planului de stimulare economică şi adoptarea bugetului în decembrie! Bolojan a băgat România în gard! Din punctul meu de vedere, este cel mai slab premier din istorie. Alţii ar fi spus că e incompetent!", a spus Adrian Câciu.
Recesiunea tehnică prin ochii economiștilor: Creșterea economică nu arată bine, dar mai poate fi salvată
După afișarea cifrelor de către INS, mai multe voci din PSD au dat vina pe premierul Ilie Bolojan pentru intrarea țării în recesiune. Totuși, conform președintelui CFA România, Adrian Codirlașu, principalul vinovat sunt cheltuielile scăpate de sub control în 2023-2024. Acesta spune că, având în vedere că o creștere semnificativă a consumului este puțin probabilă anul acesta, soluția pentru a limita efectele recesiunii se bazează pe două direcții principale: atragerea fondurilor europene și oprirea creșterii taxelor.
„Ce a cauzat recesiune? Cheltuielile publice scăpate de sub control în 2023 și 2024. Aveam un deficit mare care trebuia corectat, problema era cine îl plătea. Anul acesta ce ne poate ajuta atragerea de bani europeni. Pe lângă atragerea de fonduri nerambursabile, trebuie să nu mai creștem taxele”, a declarat acesta pentru wall-street.ro.
Economiștii băncilor din România au tăiat estimările de creștere economică
După anunțul INS privind intrarea în recesiune tehnică, economiștii ING au tăiat estimarea de creștere economică a României, de la 1,4% la 0,6%. Valentin Tătaru, economistul-șef al băncii, consideră că efectul de recul suferit de economie după măsurile de austeritate adoptate în ultimul an va pune presiune pe guvern să reducă ritmul consolidării fiscale.
„Cifra PIB-ului mai slabă decât se aștepta, publicată astăzi, introduce riscuri clare de deteriorare a perspectivelor inflației și ar putea încuraja Banca Națională a României să grăbească ciclul de relaxare monetară. În același timp, încetinirea bruscă a economiei ar putea crește presiunea asupra guvernului de a tempera ritmul consolidării fiscale, având în vedere amploarea regresului”, menționează Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
Totodată, economiștii BCR și-au redus la jumătate estimarea de creștere economică a României pe care o aveau pentru anul 2026, de la 2,1% la 1%. Aceștia vorbesc despre riscuri economice și în a doua jumătate a anului.
„Revizuim în jos prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2026, de la 2,1% la 1%. Consumul gospodăriilor populației va rămâne probabil modest în prima jumătate a anului, reflectând condițiile financiare încă restrictive și presiunile persistente asupra veniturilor reale”, spune analistul BCR Vlad Ioniță.
