”Cifra PIB-ului mai slabă decât se aștepta, publicată astăzi, introduce riscuri clare de deteriorare a perspectivelor inflației și ar putea încuraja Banca Națională a României să grăbească ciclul de relaxare monetară. În același timp, încetinirea bruscă a economiei ar putea crește presiunea asupra guvernului de a tempera ritmul consolidării fiscale, având în vedere amploarea regresului”, menționează Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, ultimele două trimestre din 2025 fiind pe scădere, alături de primul trimestru din 2025, potrivit celor mai recente date publicate de INS.
”Datele preliminare privind PIB-ul publicate astăzi sunt vizibil mai slabe decât se aștepta, situându-se cu mult sub estimările noastre oricum prudente. Creșterea economică pentru întregul an 2025 a fost modestă, de 0,6%. Din cauza efectului negativ puternic de reportare, revizuim prognoza de creștere a PIB pentru 2026 de la 1,4% la 0,6%, recunoscând în același timp riscurile de deteriorare a proiecțiilor noastre privind inflația și ratele dobânzilor”, spune Tătaru.
Tătaru: Mesajul este clar – Economia a încheiat anul 2025 într-o situație vizibil dificilă
Economistul spune că mesajul transmis de datele preliminare privind evoluția PIB în 2025 este clar: economia a încheiat anul într-o situație ”vizibil dificilă”.
PIB-ul s-a contractat cu 1,9% în al patrulea trimestru față de al treilea, cea mai puternică scădere trimestrială din 2012, cu excepția pandemiei. Revizuirile suplimentare, în special pentru primul trimestru al anului 2025 (de la +0,1% la -0,6% creștere trimestrială), au slăbit și mai mult seria. De asemenea, din ultimele revizuiri ale datelor reiese că România a intrat în recesiune și în prima parte a anului 2024.
”Deși nu avem încă detalii, putem fi destul de siguri că consumul privat a fost principalul vinovat pentru acest rezultat slab, probabil alături de investițiile private mai slabe. Investițiile publice au contribuit probabil în mod pozitiv și au împiedicat o recesiune și mai profundă”, explică economistul ING.
Acesta adaugă faptul că, presupunând că nu vor mai exista revizuiri ale datelor, ”economia va trebui să depună eforturi considerabile doar pentru a se menține pe teritoriu pozitiv”.
Perspective pentru 2026
Privind în perspectivă, 2026 ar trebui să fie un an record pentru fluxurile de fonduri din UE, investițiile publice puternice urmând să susțină economia.
”De cealaltă parte, consumul va rămâne probabil modest, deoarece se preconizează că salariile reale vor rămâne negative pentru o perioadă de timp, afectând cererea cel puțin în prima jumătate a anului”, spune Tătaru.
Cu toate acestea, vârful ciclului de investiții și stimulentele fiscale discutate în prezent ar trebui să susțină activitatea economică ulterior, deși o mare parte a impactului se va resimți probabil mai târziu în 2026 și mai ales în 2027, concluzionează economistul.
