Situația importurilor din China, în regiune
Conform analiștilor, 6% din importurile României provin din China. Valoarea ne situează pe penultimul loc în regiune. Mai puțin decât noi importă Croația cu o cotă 3%. Cehia este cea mai dependentă de importurile chinezești și se situează pe primul loc cu o cotă de puțin peste 17%. Este urmată de Polonia, cu aproape 15%, Serbia 13% și Slovenia, cu puțin peste 12%.
”Importurile din China ca procent din PIB au crescut în Slovenia, Cehia, Ungaria și Polonia. În general, dependența de import este în creștere urcând expunerea, atât prin capital, cât și prin comerț”, arată Erste Group.
Industria farmaceutică foarte dezvoltată din Slovenia face ca țara să fie legată de importurile chinezești. ”Sectorul farmaceutic al Sloveniei este piatra de temelie a economiei Sloveniei și se bazează în mare măsură pe China, astfel încât importurile totale chinezești valorează până la 14% din PIB”, explică analiștii.
Exporturile către China
Dacă ne raportăm la exporturi, aici vom vedea o diferență mare pentru că țările din Europa Centrală și de Est exportă puțin către China în comparație cu ceea ce importă. Astfel, România se situează printre ultimele locuri cu o cotă de circa 1% din totalul mărfurilor exportate. Cu procente mai mici de 1% sunt Croația și Slovenia.
Cele mai multe exporturi către China sunt făcute de către Serbia și totalizează un procent de 6%. Se mai află pe listă și Austria cu aproximativ 3% și Slovacia cu puțin peste 2%.
”Scăderea cererii din China începe să se reflecte în exporturile din Europa Centrală și de Est. Ele au fost relativ stabile ca procente din PIB până în 2024, în timp ce schimbarea tendinței a devenit mai evidentă anul trecut. De la începutul anului 2025, exporturile către China au scăzut. Mai mult, investițiile se concentrează în Ungaria și Serbia prin infrastructură de transport și energie”, sunt de părere specialiștii Erste Group.
China câștigă teren în fața Germaniei
Principalul competitor al Chinei în schimburile comerciale din regiunea Europei Centrale și de Est este Germania. ”Schimbarea cotei de piață a Germaniei și Chinei în perioada 2019 și 2023 arată că Germania pierde cota de piață de export în regiune și la nivel global, în timp ce China înregistrează o creștere.
În multe țări China a câștigat între 10 și 30% din cota de piață, în timp ce Germania a pierdut până la 20% din cota de piață”, potrivit Erste Group. China a câștigat teren în Ungaria, Polonia, Cehia și Austria, în detrimentul Germaniei.
Dependența țărilor din regiune de importurile chinezești a atins, însă, apogeul în perioada 2020-2023 și acum se reduce ușor, scăzând mai rapid în comparație cu Germania. De precizat este că pământurile rare care ajung în Europa Centrală și de Est provin din ce în ce mai mult din China.
Cât a investit China în Europa Centrală și de Est în comparație cu UE?
Începând cu 2009 și până în prezent, China a investit în Europa Centrală și de Est circa 45 de miliarde de dolari. În Germania, China a investit 57 de miliarde de dolari, raportat la aceeași perioadă. Investiția este mult mai mare, întrucât Germania este motorul economiei europene.
Totuși, investițiile Chinei în regiune sunt mult mai mici în comparație cu cele ale Uniunii Europene. Spre exemplu, doar patru țări din regiune, respectiv Ungaria, Polonia, România și Slovacia, au primit începând cu anul 2009 aproape 460 de miliarde de euro fonduri europene, de 10 ori mai mult în comparație cu cât a investit China.
China a investit în România în sectorul energetic. ”Investițiile chineze în sectorul energetic în Europa Centrală și de Est arată o concentrare clară la începutul anilor 2010, dominată de Bulgaria și România, cu proiecte care depășeau 1 miliard de dolari”, explică analiștii.
Taxele impuse de Uniunea Europeană Chinei
În ultimul an, Chinei i s-au impus taxe vamale atât din partea Uniunii Europene cât și a Statelor Unite ale Americii. Măsurile vizează limitarea afluxului de produse ieftine vândute prin platforme de comerț electronic. China rămâne însă principalul rival al Statelor Unite ale Americii. Cele mai mari economii ale lumii sunt într-o competiție acerbă, marcată în ultimul an de deciziile administrației Trump, care a impus tarife vamale mărfurilor chinezești de peste 120%.
La jumătatea lunii decembrie din 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial legea românească care prevedea taxa de 25 de lei pusă pe coletele care vin din afara UE și a căror valoare se situează sub plafonul de 150 de euro.
Anterior, coletele cu valoarea sub această sumă erau scutite de taxe. Ideea aplicării unei taxe logistice pe coletele de acest tip este discutată la nivel european, însă nu s-a ajuns la un consens în această privință. Cu toate acestea, România și Italia au aplicat-o cu mențiunea că, în Italia, cuantumul este de doar doi euro/colet.
