Care este situația investițiilor străine în Europa
Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au scăzut în 2025, marcând o etapă de încetinire şi transformare structurală a peisajului investiţional. Numărul proiectelor anunţate a fost mai mic cu 7% faţă de 2024 şi rămâne semnificativ sub nivelurile din perioada de vârf, pe fondul unei combinaţii de factori: creştere economică moderată, costuri ridicate ale energiei, incertitudine geopolitică şi acces mai dificil la finanţare, conform Agerpres.
ISD se concentrează tot mai mult pe activităţi mai puţin intensive în forţă de muncă, iar numărul locurilor de muncă generate aproape s-a înjumătăţit faţă de vârful din 2021. Această evoluţie reflectă atât scăderea numărului de proiecte (-15%), cât şi reducerea dimensiunii medii a acestora, numărul de locuri de muncă per proiect coborând de la aproximativ 70 la 40.
În acelaşi timp, ponderea proiectelor mari, care creează peste 500 de locuri de muncă, a scăzut la 30% (faţă de 48% în 2021), cel mai redus nivel din 2017, confirmând orientarea investitorilor către proiecte mai automatizate şi mai eficiente din punct de vedere al productivităţii.
"În 2025, investiţiile străine directe reflectă o schimbare clară de paradigmă la nivel european, în care deciziile de investiţii devin mai selective, iar criteriile legate de competitivitate şi predictibilitate cântăresc mai mult decât în anii anteriori. În acest context, evoluţia României - cu o creştere de 16% a numărului de proiecte şi de 39% a locurilor de muncă generate, într-un an în care majoritatea pieţelor europene au înregistrat scăderi - indică o consolidare a poziţiei sale în regiune. Ponderea ridicată a proiectelor de extindere şi revenirea intrărilor de ISD la 8,1 miliarde euro sugerează că investitorii existenţi îşi reafirmă angajamentele pe termen lung. Menţinerea acestui trend va depinde de capacitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate politică şi coerenţă în politicile publice, într-un context în care indicatorii din prima parte a anului 2026 arată o creştere a atractivităţii României, pe baza datelor M&A, în timp ce perspectiva aderării la OCDE ar putea creşte şi mai mult potenţialul atragerii de ISD", susţine Bogdan Ion, Country Manging Partner EY România şi Moldova, citat de Agerpres.
Europa de Vest rămâne lider ca volum de proiecte, cu Franţa (852 proiecte, -17%), Marea Britanie (730, -14%) şi Germania (548, -10%) în top. Europa Centrală şi de Est îşi consolidează poziţia, în special prin investiţii industriale şi o intensitate mai mare a locurilor de muncă per proiect. Polonia conduce cu 285 de proiecte (+10%), urmată de România (109, +16%) şi Ungaria, care, deşi atrage mai puţine proiecte (73, -9%), generează un număr ridicat de locuri de muncă, evidenţiind competitivitatea regiunii în atragerea de investiţii de amploare.
Cum se poziționează România în raport cu restul Europei
În 2025, România s-a clasat pe locul 11 în Europa şi a atras 109 proiecte de investiţii străine directe, în creştere cu 16% faţă de anul anterior, în contrast cu scăderea observată la nivel european. În acelaşi timp, numărul locurilor de muncă create a crescut cu 39%, ajungând la 5.710, ceea ce indică o reluare a investiţiilor cu impact în economie.
La nivel regional, România îşi consolidează poziţia în Europa Centrală şi de Est, situându-se între Polonia, care conduce prin amploare, cu 285 de proiecte în 2025 (+10%), şi Ungaria, care atrage un număr mai redus de proiecte (73, -9%), dar de dimensiuni mai mari şi cu un impact semnificativ asupra ocupării forţei de muncă.
România se diferenţiază printr-o creştere mai echilibrată, distribuită pe mai multe sectoare, ceea ce reduce dependenţa de ciclurile unui singur domeniu, conform Agerpres.
În ce sectoare s-au făcut investiții străine
Structura sectorială a investiţiilor confirmă acest profil mixt.
Din cele 109 proiecte ISD anunţate în 2025, sectorul Utilaje şi Echipamente a rămas cel mai mare, cu 17 proiecte (16% din total), urmat de Software şi servicii IT, cu 14 proiecte (13%), Transport şi logistică, cu 13 proiecte (12%), respectiv sectoarele Producători şi furnizori de transport şi Agroalimentar, fiecare cu câte 12 proiecte (11%). În ansamblu, acest mix indică un rol în creştere al României atât ca bază de producţie, cât şi ca platformă pentru operaţiuni regionale şi pentru integrarea în lanţurile europene de aprovizionare.
Ce investiții străine sunt în București vs. celelalte zone ale țării
Distribuţia geografică a investiţiilor arată, de asemenea, o diferenţiere clară între Bucureşti şi restul ţării. Bucureşti-Ilfov conduce după numărul de proiecte, cu 45 de proiecte, dar generează un număr relativ redus de locuri de muncă (754, respectiv aproximativ 17 locuri de muncă pe proiect), reflectând profilul investiţiilor în servicii şi activităţi de suport, scrie Agerpres.
În schimb, regiunile din Vest, Centru, Nord-Vest şi Sud-Vest concentrează cea mai mare parte a locurilor de muncă create - de exemplu, Nord-Vest (1.375 locuri de muncă din 14 proiecte), Centru (1.108 din 13 proiecte), Vest (909 din 11 proiecte) şi Sud-Vest Oltenia (737 din doar 4 proiecte), evidenţiind rolul acestora ca principale hub-uri pentru investiţii industriale.
În ansamblu, evoluţia din 2025 indică o consolidare a rolului României în peisajul investiţional european, pe fondul reorganizării economice regionale şi al unei orientări crescute către eficienţă operaţională şi integrare în lanţurile de aprovizionare.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 53,2 miliarde USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025, scrie Agerpres.
