Aproximativ o treime dintre angajatori au înlocuit deja cel puțin o parte dintre pozițiile entry-level cu inteligență artificială, în timp ce utilizarea instrumentelor AI urcă de pe locul 14 între competențele căutate astăzi pe primul loc în proiecția pentru următorii cinci ani, arată rezultatele Corporate Recruiters Survey 2026, realizat de Graduate Management Admission Council (GMAC) pe 621 de recrutori din 39 de țări.
Formarea oamenilor care vor trebui să decidă când pot avea încredere în recomandarea unui algoritm devine astfel o miză importantă pentru companiile care își pregătesc viitorii manageri într-un context în care AI intră tot mai mult în procesele de decizie.
Dispar primele trepte din cariera viitorilor manageri
Aproximativ o treime dintre angajatorii analizați de GMAC au înlocuit cel puțin o parte dintre pozițiile entry-level cu inteligență artificială. Procentul ajunge la 40% în tehnologie și la 36% în producție.
Aceste roluri reprezentau însă mai mult decât punctul de intrare într-o companie. Pentru mulți viitori manageri, ele reprezentau modul în care învățau cum circulă informația într-o organizație, cum sunt coordonate echipele, ce se întâmplă când o estimare este greșită sau când o decizie produce consecințe neașteptate.
O parte dintre lecțiile care formau experiența profesională veneau tocmai din execuție. Un angajat rezolva probleme, vedea rezultatul, corecta și, în timp, începea să înțeleagă mecanismele din spatele unei decizii.
Automatizarea unor astfel de sarcini poate scurta acest parcurs. Dacă AI produce analiza inițială, sintetizează informațiile sau preia activitățile repetitive, viitorul manager poate ajunge mai repede în fața unei decizii, dar cu mai puține ocazii de a fi parcurs procesul care, în trecut, îl pregătea pentru aceasta.
Schimbarea are loc pe o piață a muncii aflată oricum într-o perioadă de restructurare. World Economic Forum estimează în The Future of Jobs Report 2025 că 39% dintre competențele-cheie cerute pe piața muncii se vor schimba până în 2030.
Raportul bazat pe date de la peste 1.000 dintre cei mai mari angajatori din lume, din 55 de economii și reprezentând peste 14 milioane de angajați, estimează totodată că 170 de milioane de roluri vor fi create și 92 de milioane vor fi desființate în acest deceniu.
În paralel, angajatorii continuă să caute absolvenți de programe de business. Potrivit GMAC, 39% dintre angajatori estimează că își vor extinde angajarea de absolvenți de MBA în 2026, comparativ cu 24% care au raportat o extindere efectivă în 2025.
Așadar, posturile de management vor continua să existe, și poate poate vor fi chiar mai multe, însă problema va fi modul prin care aceștia își vor dezvolta capacitatea inițială de a lua decizii.
Competențele manageriale se schimbă: AI urcă de pe locul 14 pe primul loc
Datele GMAC arată un aparent paradox. Deși inteligența artificială devine tot mai prezentă în companii, cele mai căutate competențe ale momentului rămân profund legate de interacțiunea și judecata umană.
Comunicarea este menționată de 64% dintre angajatori, rezolvarea de probleme de 62%, adaptabilitatea de 60%, analiza și interpretarea datelor de 59%, iar capacitatea de a lucra cu ceilalți de 58%.
Competențele legate de utilizarea instrumentelor AI se află astăzi abia pe locul 14. În proiecția pentru următorii cinci ani, situația se inversează: acestea ajung pe primul loc, fiind indicate de 53% dintre angajatori, și înregistrează cea mai mare creștere anuală dintre toate competențele măsurate.
Companiile văd însă și un deficit de pregătire. Numai 37% dintre angajatori consideră că absolvenții actuali sunt pregătiți să utilizeze instrumentele AI.
Viitorul profil managerial se conturează astfel la intersecția dintre cele două categorii. Nu va mai fi suficient ca un manager să știe să folosească un instrument AI, fiind nevoie ca acesta să poată și comunica deciziile luate cu AI sau înțelege consecințele acesteia asupra oamenilor și organizației.
Adrian Badiu, consultant în business management și expert în industria de optică, arată de ce capacitatea de a lucra cu mai multe perspective poate deveni relevantă într-un astfel de context.
„În școală am învățat să caut răspunsul corect. La MBA aveam atâția colegi care au găsit alt răspuns corect, altă viziune care funcționează, practic alt drum către succes, încât am înțeles că nu există o singură cale”, a explicat Adrian Badiu într-un articol publicat de Revista CARIERE.
Iulia Butnaru, consultant fiscal și partener fondator TaxWise, descrie leadershipul dintr-o perspectivă similară.
„Leadershipul nu înseamnă doar expertiză tehnică sau capacitatea de a găsi soluții corecte, înseamnă și abilitatea de a construi perspective”, explică ea.
Într-un mediu în care un algoritm poate furniza rapid o soluție sau o recomandare, valoarea managerului poate depinde tot mai mult de capacitatea de a înțelege dacă întrebarea pusă este cea corectă și dacă răspunsul primit poate fi aplicat în contextul real al organizației.
Cine semnează când algoritmul decide? Responsabilitatea rămâne la manageri
Un studiu Deloitte, arată că schimbările privind utilizarea AI nu au loc doar în partea de jos a organizației, ci și în procesele de decizie ale conducerii.
Astfel, 60% dintre executivi folosesc în mod regulat AI pentru a-și susține deciziile, arată datele Global Human Capital Trends, cercetare care a inclus peste 9.000 de lideri de business și resurse umane din 89 de țări, precum și peste 50 de interviuri cu executivi.
Deloitte citează și o proiecție Gartner potrivit căreia, până în 2027, jumătate dintre deciziile de business vor fi augmentate sau automatizate de agenți AI.
Viteza de adopție nu este însă însoțită automat de maturizarea modului în care organizațiile iau decizii. Potrivit Deloitte, 57% dintre organizații se află la un nivel scăzut de maturitate decizională. În același timp, 64% consideră acest subiect foarte important, dar numai 5% se consideră în frunte în privința maturității procesului de decizie.
Cu alte cuvinte, AI ajunge în procesul managerial într-un moment în care multe companii recunosc că propriile mecanisme de decizie nu sunt încă suficient de dezvoltate.
Pentru un manager, folosirea AI nu înseamnă doar acceptarea unei recomandări generate de un sistem. Presupune alegerea datelor relevante, înțelegerea ipotezelor pe care se bazează analiza, evaluarea riscurilor și asumarea consecințelor. Practic, algoritmul participa la luarea unei decizii, dar responsabilitatea acestei decizii rămâne o problemă managerială.
Cum se formează judecata managerială în era AI
Dacă o parte dintre treptele de început ale carierei sunt automatizate, iar AI intră tot mai mult în procesele de analiză și decizie, judecata managerială nu mai poate fi tratată doar ca rezultatul natural al anilor petrecuți într-o organizație. Ea trebuie exersată în contexte în care există mai multe opțiuni, informație incompletă și consecințe diferite pentru fiecare alegere.
Marian Rujoiu, fondator Life University și doctor în sociologie, descrie această trecere de la execuție la construirea cadrului în care lucrează ceilalți.
„Am trecut de la a fi omul care rezolvă problemele la a fi omul care construiește cadrul în care problemele se rezolvă fără mine”, a afirmat Marian Rujoiu, citat de revista CARIERE.
Pentru Mihai Neagu, CEO SanoVita, experiența unui MBA a avut legătură inclusiv cu modul de raportare la situațiile în care soluția nu este evidentă.
„MBA-ul m-a ajutat și să devin mai confortabil cu complexitatea și cu incertitudinea”, a declarat Mihai Neagu.
Un program Executive MBA poate crea astfel de situații în mod deliberat. În loc ca experiența să fie acumulată numai prin expunerea lentă la probleme reale în interiorul unei companii, participanții lucrează pe studii de caz în care trebuie să aleagă între opțiuni cu beneficii, riscuri și consecințe diferite.
Tiffin Executive MBA, oferit în România din 2002, folosește acest tip de mecanism. Programul este dezvoltat de Tiffin University, universitate privată din Ohio fondată în 1888 și acreditată instituțional de Higher Learning Commission si ACBSP. Este recunoscută peste tot în lume. Prin acest program au fost formați peste 700 de absolvenți în România.
Cursurile au loc în weekend, în format de module intensive, sunt predate integral în limba engleză de profesori americani care vin la București, iar cohorta este limitată la aproximativ 25 de participanți din industrii și arii funcționale diferite.
Structura programului conectează strategia, finanțele, marketingul, leadershipul și operațiunile. Diferențele de experiență dintre participanți fac ca aceeași problemă să poată fi analizată din mai multe perspective profesionale, în timp ce profesorii introduc exemple și contexte internaționale și testează ipotezele formulate în cadrul discuțiilor.
Aplicațiile AI sunt analizate, acolo unde tema cursului permite, în contexte de marketing, finanțe, strategie și operațiuni. Accentul nu cade doar pe utilizarea tehnologiei, ci și pe evaluarea critică a rezultatului generat.
Participanții analizează ce poate fi automatizat, ce trebuie să rămână sub control uman și cine își asumă responsabilitatea pentru decizia finală.
Acesta este unul dintre punctele în care schimbarea produsă de inteligența artificială în cariera managerilor devine vizibilă. Atunci când informația și o parte dintre analize pot fi generate într-un timp foarte scurt, experiența managerială se mută tot mai mult spre capacitatea de a formula problema, de a compara alternativele și de a decide într-un context în care nici tehnologia, nici experiența anterioară nu oferă întotdeauna un singur răspuns corect.
Judecata managerială devine astfel mai puțin o consecință automată a vechimii și mai mult o competență care trebuie exersată.
Noua cohortă Tiffin Executive MBA începe la 24 octombrie 2026
Noua cohortă Tiffin Executive MBA începe la 24 octombrie 2026, cu un număr limitat de aproximativ 25 de locuri. Informații despre eligibilitate, calendar și procesul de admitere pot fi obținute la adresa [email protected] și la numărul de telefon 0728 225 574.
