Cotația gazelor naturale pe bursa olandeză Dutch TTF a depășit miercuri, 28 octombrie, pragul de 100 de euro pentru un megawatt-oră (MWh), după o creștere de 36,2% în luna octombrie, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. Evoluția contrastează cu situația din Statele Unite, unde gazele naturale au înregistrat un avans de doar 2,3% în aceeași perioadă.
De ce se scumpesc gazele naturale în Europa. Depozitele sunt mai puțin pline decât în anii anteriori
Creșterea prețurilor vine într-un moment în care Europa are rezerve de gaze mai reduse decât în mod obișnuit. La finalul sezonului rece precedent, depozitele erau umplute în proporție de 28%, comparativ cu 34% în anul anterior. Ulterior, la 21 octombrie, gradul de umplere ajunsese la aproximativ 75%, sub media istorică.
Refacerea stocurilor a devenit tot mai costisitoare. Potrivit analizei XTB, costul mediu al gazelor injectate în depozite este al doilea cel mai ridicat din ultimul deceniu.
O altă problemă este reducerea aprovizionării din Qatar, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Europa depinde tot mai mult de gazele naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite, care acoperă aproximativ 30% din necesarul european.
În același timp, vremea toridă și seceta din timpul verii au majorat consumul de gaze pentru producția de electricitate. Cererea a crescut cu 20% în august și cu 9% pe ansamblul verii, comparativ cu anul precedent.
Conform estimărilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), conflictul din Orientul Mijlociu a generat costuri suplimentare de 18-33 de miliarde de euro pentru importurile europene de gaze naturale, chiar și pentru cantități similare.
Prețul gazelor ar putea urca la 180 euro/MWh în scenariul unei ierni foarte reci
Perspectivele pentru această iarnă depind în mare măsură de temperaturi și de disponibilitatea gazelor lichefiate pe piața internațională. Europa va continua să concureze cu țările asiatice pentru importurile flexibile de GNL, în condițiile restricțiilor asupra gazului rusesc și ale perturbării livrărilor din Qatar.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, traderii urmăresc în prezent pragul de 100 de euro/MWh. Dacă acesta este depășit și cotațiile se mențin deasupra lui, următoarele niveluri urmărite sunt 115 euro/MWh și 140-145 euro/MWh.
Analistul nu exclude nici un scenariu mai sever, în care prețul gazelor ar putea ajunge la 180 euro/MWh, dacă temperaturile rămân deosebit de scăzute pentru o perioadă îndelungată. Aceste valori reprezintă scenarii de piață, nu prognoze certe.
Un risc suplimentar îl reprezintă posibilitatea unei noi intensificări a conflictului cu Iranul după alegerile americane din 3 noiembrie, ceea ce ar putea aduce alte creșteri de prețuri pentru petrol și gaze naturale.
Deși prețurile nu au revenit la maximele din 2022, o nouă criză energetică ar găsi economiile europene într-o situație dificilă, caracterizată de datorii publice și dobânzi ridicate.
România are depozitele de gaze umplute în proporție de 88%. Ce se întâmplă cu importurile
România intră în sezonul rece într-o situație relativ mai bună decât alte state europene în ceea ce privește rezervele de gaze.
Depozitele sunt umplute în proporție de 88%, comparativ cu media europeană de 75%. Totuși, nivelul este inferior celui din aceeași perioadă a anului trecut, când România avea rezerve echivalente cu 98% din capacitatea de stocare.
Conform datelor prezentate în analiza XTB, miercuri România a importat 14,7 milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 155 GWh, dintre care 6,7 milioane de metri cubi, respectiv 71 GWh, au fost exportați mai departe.
Prețurile ridicate afectează în special industria, unde gazele naturale reprezintă un cost important de producție. Diferența față de Statele Unite este considerabilă, prețul echivalent al gazelor de pe piața americană fiind de aproximativ 8 euro/MWh.
Acest decalaj ridică probleme de competitivitate pentru companiile europene, inclusiv pentru cele din România, care concurează cu producători din regiuni unde energia este semnificativ mai ieftină.
Facturile la gaze ar putea crește din aprilie 2027. Ce scenarii ia în calcul XTB
Pentru populație, principala incertitudine este ce se va întâmpla după 31 martie 2027, când expiră actualul mecanism de protecție a prețurilor gazelor naturale pentru clienții casnici.
În analiza XTB, eliminarea măsurilor de protecție și trecerea la prețurile pieței sunt prezentate drept un risc care ar putea determina, în anumite condiții, creșteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale. Acesta este un scenariu de risc, nu o majorare deja decisă sau inevitabilă.
Consultantul consideră însă că autoritățile ar putea interveni pentru a evita o asemenea ajustare.
„În scenariul nostru principal, însă, dacă prețul gazelor pe burse rămâne peste 50-60 EUR/MWh, o amânare sau o schemă nouă de compensare ar fi variantele probabile”, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
O eventuală trecere rapidă la prețurile de piață ar fi deosebit de dificil de gestionat pentru gospodăriile cu venituri reduse.
Neptun Deep, avantajul României în fața unei noi crize a gazelor
Pe termen mai lung, România beneficiază de un avantaj important față de alte țări europene: perspectiva creșterii producției interne prin proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
Potrivit analizei XTB, majorarea semnificativă a ofertei interne de gaze naturale ar putea contribui la reducerea presiunii asupra prețurilor. Pentru consumatori, însă, va conta măsura în care această ofertă suplimentară se va reflecta efectiv în facturi.
Scumpirea gazelor are și o altă dimensiune economică. O parte dintre români dețin direct sau indirect, prin fonduri de investiții ori fonduri de pensii, acțiuni ale producătorilor Romgaz și OMV Petrom.
Creșterea prețurilor gazelor poate susține veniturile acestor companii, însă impactul asupra profiturilor și distribuțiilor către acționari va depinde inclusiv de mecanismul de reglementare aplicat pe piața internă.
Astfel, România trebuie să găsească un echilibru între protejarea consumatorilor, competitivitatea industriei și stimularea producției interne de gaze naturale.
