Comisarul european a subliniat că, deşi UE "nu se confruntă deocamdată" cu o criză de aprovizionare, pregăteşte deja planuri de contingenţă pentru potenţialele efecte structurale ale războiului lansat pe 28 februarie de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului, potrivit Agerpres.
După atacul iniţial, preţul ţiţeiului Brent a ajuns la aproape 120 de dolari, tranzacţionându-se în prezent la aproximativ 107 dolari. Cu toate acestea, volatilitatea pieţei persistă din cauza închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran şi prin care trec în mod normal aproximativ 20% din transporturile globale de ţiţei.
Măsuri mai drastice, luate ca precauție
"Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deşi nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raţionalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreţi", a declarat el.
Comisarul european a dat însă asigurări că, deocamdată, Bruxelles-ul nu prevede modificarea reglementărilor actuale, deşi nu a exclus posibilitatea unor modificări dacă situaţia se înrăutăţeşte.
"Retorica la care recurgem şi cuvintele pe care le folosim sunt acum mai serioase decât la începutul crizei", a remarcat Jorgensen, adăugând: "Analiza noastră este, fără îndoială, că aceasta va fi o situaţie prelungită, iar ţările trebuie să se asigure că au ceea ce au nevoie".
Totodată, Jorgensen nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă actuala criză se intensifică şi a reiterat faptul că UE nu intenţionează să îşi modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate ruseşti, având în vedere că, dacă se va dovedi necesar, blocul comunitar poate recurge la aprovizionarea din SUA şi de la alţi parteneri.
