O contribuție esențială la digitalizarea statului o are un sistem de achiziții publice transparent și o legislație gândită pentru a stimula competitivitatea în mediul privat. Cum arată în realitate acest sistem în România? Care sunt principalele bariere de care se lovesc companiile private și ce soluții ar fi putea găsite? Răspunsurile le-am aflat de la Cristiana Cotorelea, Public Sector Director, Zitec și Alina Dinu - Legal & General Counsel Director, Zitec.
Subiectul digitalizării statului continuă să fie pe agenda publică, cel puțin la nivel declarativ. Problemele pe care administrația publică le are, din cauza lipsei unei infrastructuri digitale construite coerent și cu soluții viabile, se răsfrâng vizibil în relația cu cetățenii.
Drept dovadă stau inclusiv direcțiile setate de noul Guvern, condus de Ilie Bolojan. În programul de guvernare al noii coaliții se discută despre „finalizarea digitalizării” la ANAF, dar și alte măsuri care să reformeze administrația publică centrală. Aceste măsuri vizează simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea și digitalizarea.
Se vorbește inclusiv despre crearea unui departament digital, în subordinea prim-ministrului, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale.
Starea reală a achizițiilor publice din acest moment
Digitalizarea nu poate fi făcută fără mediul privat, care are experiența necesară de a livra soluții menită să aducă simplificarea, debirocratizarea și descentralizarea pe care și-o dorește inclusiv noul guvern. Aici intervine un proces vital în succesul digitalizării, respectiv achizițiile publice, care funcționează ca o punte între mediul privat și cel public.
Compania de tehnologie românească Zitec a urmărit zona achizițiilor publice din sectorul public central de-a lungul anilor, iar din 2023 a decis să participe într-o serie de licitații care vizează această zonă. Reprezentanții companiei ne oferă o imagine clară a stării în care se află acest proces în 2025.
„Starea actuală a achizițiilor publice din România evidențiază un proces excesiv de complex, birocratic și adesea demotivant pentru companiile private, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Accesul la licitații este îngreunat de cerințe tehnice și administrative de o complexitate ridicată, care presupun resurse umane bine pregătite nu doar în domenii de specialitate, ci și în arii conexe precum juridicul, achizitii publice și financiarul. Majoritatea companiilor mici și mijlocii nu dispun de aceste resurse, ceea ce le plasează într-o poziție dezavantajoasă încă de la începutul procesului”, precizează Cristiana Cotorelea, Public Sector Director, Zitec.
Aceasta adaugă că lipsa unei viziuni strategice coerente și a unui angajament ferm din partea autorităților a încetinit semnificativ digitalizarea sistemului de achiziții publice. Deși modernizarea a fost declarată o prioritate, acest obiectiv nu a beneficiat nici de alocări bugetare corespunzătoare, nici de o conducere eficientă. Absența unui cadru legislativ care să permită implementarea bugetelor multianuale îngreunează întregul progres și poate deveni un obstacol pentru implicarea din partea companiilor private.
„Mai mult, interoperabilitatea redusă între sistemele informatice ale instituțiilor publice îngreunează fluxurile eficiente de date și colaborarea între entități. Reticența față de noile tehnologii și lipsa de pregătire a personalului în raport cu cerințele tehnice moderne pot duce la întârzieri și la implementarea de soluții de calitate scăzută”, adaugă Cristiana Cotorelea.
Problema interoperabilității scăzute este știută de către autorități. Recent, președintele Curții de Conturi a României spunea că țara noastră are nevoie de registre naționale unice, care să asigure interoperabilitatea bazelor de date, adăugând că banii pe care îi avem la dispoziție pentru digitalizare trebuie cheltuiți cu grijă, în așa fel încât „să nu digitalizăm birocrația”.
„În plus, companiile private se confruntă și cu o presiune uriașă atunci când procedurile de achiziție sunt întârziate, dar termenele de livrare ale proiectelor, în special cele legate de jaloanele PNRR, rămân neschimbate. În aceste condiții, riscul eșecului este major, iar soluțiile livrate în grabă pot fi inadecvate sau incomplete”, este de părere Cristiana.
Ea punctează totuși exemple pozitive din ultimul an, respectiv utilizarea mai eficientă a platformei SEAP și a unor instrumente digitale menite să crească transparența și accesibilitatea proceselor. De asemenea, au fost observate și eforturi realizate de anumite instituții publice centrale pentru instruirea personalului implicat în achiziții publice, ceea ce a dus la o mai bună aplicare a cadrului legal.
De ce e important să avem un sistem de achiziții publice bine pus la punct?
În primul rând este vorba despre folosirea eficientă a fondurilor publice, a banilor atrași de stat de la contribuabili.
„Am vedea proiecte livrate la timp și la standarde ridicate, fără compromisuri legate de funcționalitate sau sustenabilitate. Fondurile publice ar fi utilizate mai eficient, cu o corelație clară între cost și valoarea livrată, ceea ce ar crește încrederea publicului în modul în care sunt gestionate resursele statului.” este de părere Alina Dinu, Legal & General Counsel Director, Zitec.
Aceasta adaugă că, totodată, un proces de achiziții publice mai transparent și mai corect ar stimula concurența constructivă între furnizori, ceea ce ar însemna soluții mai bune, inovatoare și adaptate nevoilor reale ale instituțiilor. Pe termen lung, un stat care achiziționează inteligent devine un stat mai conectat la cetățeni, capabil să răspundă rapid și eficient provocărilor din educație, sănătate, mediu sau administrație digitală.
Toate aceste lucruri se vor vedea și în ceea ce privește relația cetățean-stat, cetățean căruia anual i se promite că nu mai are nevoie de dosarul cu șină.
„O transformare digitală autentică a administrației publice ar avea un impact major asupra relației dintre cetățean și stat. Aici nu vorbim doar despre digitalizarea unor formulare, ci despre regândirea profundă a modului în care sunt concepute și livrate serviciile publice, cu accent pe simplitate, accesibilitate și eficiență. În prezent, prea multe soluții presupun completarea online a unor documente care, în final, trebuie totuși tipărite și depuse fizic, un semn clar că digitalizarea, în multe cazuri, este doar parțială sau făcută doar de formă”, adaugă Alina.
Există în continuare licitații care par a fi „cu dedicație”?
De-a lungul anilor, una dintre principalele probleme ale sistemului de achiziții publice a fost reprezentantă de licitațiile descrise ca fiind „cu dedicație”. Concret, deși la o primă vedere poate da impresia că este o licitație deschisă și competitivă, în realitate caietul de sarcini este construit în așa fel încât să câștige un participant anume.
„Lipsa încrederii în corectitudinea și transparența licitațiilor publice persistă în rândul companiilor private. Percepția că procedurile nu sunt întotdeauna corecte sau echitabile reduce semnificativ competitivitatea. Însă această neîncredere poate fi combătută prin transparență reală, prin educație constantă în privința proceselor de achiziție și prin implicarea activă a autorităților în corectarea practicilor deficitare”, precizează Cristiana Cotorelea.
Până în 2023, Zitec a evitat să se implice direct în licitațiile din sectorul public central. De-a lungul anilor, compania precizează că a întâlnit frecvent documentații care fie păreau redactate cu dedicație, fie erau întocmite superficial, fără o înțelegere clară a obiectivelor sau a realității din domeniul digital.
„În aceste condiții, am considerat că șansele de a construi proiecte de succes erau reduse. Însă în ultimii ani, situația s-a mai schimbat, deteminându-ne să investim într-o echipă dedicată sectorului public, alcătuită din specialiști în achiziții și în proiecte digitale complexe. Începând cu 2023, am început să monitorizăm constant licitațiile și să evaluăm atent fiecare oportunitate. Ne-am orientat exclusiv spre acele licitații, în care am avut convingerea că putem aduce o contribuție reală prin capabilitatile noastre în dezvoltare software și consultanță.”, explică Cristiana Cotorelea.
Dintre cele peste 100 de licitații analizate între anii 2023-2024, compania a ales să participe doar la 20% dintre ele, tocmai pentru că în multe cazuri a identificat elemente care ridicau semne de întrebare: cerințe formulate neclar, condiții restrictive greu de justificat sau suspiciuni de favorizare indirectă
„ În cele 6 proiecte pentru care am fost selectați ca parteneri, am regăsit un cadru corect, deschis competiției și orientat către rezultate concrete. Acesta este modelul de colaborare public-privat pe care îl considerăm funcțional și pe care dorim să îl susținem în continuare”, adaugă Cristiana.
Legislația din domeniul achizițiilor publice, o armă folosită împotriva companiilor oneste?
Companiile nu răsuflă ușurate odată ce au fost declarate câștigătoare ale licitațiilor publice, deoarece, frecvent, există contestații, de cele mai multe oferi folosite ca o „armă” de către pierzători pentru a încetini sau bloca procedurile.
Este un drept legal contestarea licitatiilor, gândit pentru a asigura corectitudinea procesului, însă fără o legislație coerentă aceste contestații ajung să fie dăunătoare achizițiilor publice derulate corect.
„În forma actuală, legislația din domeniul achizițiilor publice nu oferă suficiente garanții pentru a proteja companiile oneste care participă cu bună credință la licitații. Dimpotrivă, există situații frecvente în care cadrul legal este exploatat de companii cu intenții malițioase care aleg să conteste rezultatul licitatiilor cu scopul de a bloca sau întârzia procesul. Aceste contestații, deși concepute ca instrumente de corectare a eventualelor nereguli, devin adesea tactici abuzive care afectează grav derularea contractelor”, adaugă Alina Dinu.
Ea punctează faptul că una dintre cele mai mari provocări în acest sens o reprezintă faptul că aceste contestații pot duce fie la anularea completă a procedurii, fie la prelungirea nejustificată a etapei de evaluare. De cele mai multe ori, aceste întârzieri nu sunt corelate cu prelungirea termenelor de execuție, ceea ce pune o presiune suplimentară pe compania căreia i s-a atribuit contractul.
„Aceasta ajunge să suporte, fără vină, costurile întârzierilor și să fie nevoită să aloce resurse materiale și umane suplimentare pentru a livra în termenele inițiale, în timp ce cei care au formulat contestațiile abuzive nu suportă consecințele corelate cu nivelul daunelor produse. Mai grav, aceste întârzieri pot duce la neîndeplinirea obiectivelor contractuale, cu efecte pe termen lung, precum riscul primirii unui certificat negativ, care poate afecta capacitatea unei companii de a participa la viitoare licitații.”, precizează Alina.
Soluția? Din perspectiva reprezentantelor Zitec este clar că legislația ar trebui revizuită pentru a asigura un echilibru real între dreptul de a contesta și protejarea procesului împotriva abuzurilor.
„Sunt necesare măsuri concrete, precum sancționarea mai drastică a celor care formulează contestații nejustificate, stabilirea unor termene realiste de execuție corelate cu complexitatea proiectelor, echilibrarea raporturilor in cadrul contractelor de achizitii publice între Autoritatea Contractantă și Furnizor/prestator, clarificarea cerințelor din caietele de sarcini și, mai ales, asigurarea unei adaptări și a unei stabilități legislative care să elimine incertitudinea și interpretările contradictorii.”, adaugă Alina Dinu.
Aceasta aduce în discuție însă și unele îmbunătățiri punctuale, respectiv OUG nr. 52/2024 care are ca scop alinierea legislației naționale privind achizițiile publice și sectoriale la normele Uniunii Europene.
„Una dintre cele mai importante modificări aduse de ordonanță, a fost eliminarea cu succes a anumitor norme considerate redundante, neclare sau neconforme cu reglementările europene. Prin aceste măsuri, s-a realizat simplificarea și transparentizarea procedurilor de achiziții, în vederea eficientizării utilizării fondurilor publice și creșterii încrederii în sistemul de achiziții”, precizează Alina.
