Guvernul Bolojan a venit cu o serie de măsuri fiscale prin care își propune să redreseze economia României din groapa deficitului bugetar care amenință includerea țării noastre în categoria „junk” pentru investiții. Dragoș Roșca, managing partner al companiei de investiții BoldMind Capital Partners, atrage atenția cu privire la efectele pe care le-ar putea avea asupra unor industrii deja lovite de crizele globale.
Dragoș Roșca precizează că se aștepta la o serie de măsuri de austeritate și ajustare fiscală. Astfel de decizii i se par evidente având în vedere dezechilibrele cauzate de sumele enorme irosite în ultimii ani pentru cheltuieli fără un sens economic real, în combinație cu un nivel scăzut al taxelor.
El consideră că nu se mai putea continua prea mult timp, fără astfel de măsuri, fără a duce economia României într-un în punct din care dezastrul nu mai putea fi evitat. Totuși, ce l-a surprins însă într-o oarecare măsură este că anumite măsuri vin în contradicție cu o politică de încurajare și susținere a economiei care produce bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată și care să permită o recuperare economică rapidă.
Măsurile fiscale îndreaptă banii consumatorilor spre mese la restaurante și distracție în cluburi
El consideră că unele măsuri, precum majorarea impozitului pe dividende, arată faptul că Guvernul Bolojan nu are în vedere o încurajare reală a mai multor domenii importante.
„Prin creșterea impozitarii dividendelor de la 10% la 16%, adică a capitalului plasat în companii aflate in proprietate publică (listate pe bursă), privată sau de stat, în domenii active de creare a valorii precum energie, industrie, agricultură, logistică, transporturi și servicii, adică tocmai a celor ce generează activ valoare adăugată și bunăstare națională și lăsarea la cota de 10% a capitalului plasat pasiv din depozite bancare (dobânzile rămân taxate la o cotă de 10%) și a celui plasat pasiv în investiții Imobiliare (chiriile rămân si ele taxate la o cotă de 10%), arată că de fapt nu se are în vedere o incurajare reală a domeniilor energetic, industrial, agricol și al serviciilor”, adaugă Dragoș Roșca pentru Wall-street.ro.
Mai mult, acesta aduce în discuție că și păstrarea preferențială a cotei redusă de TVA la 11% pentru HoReCa versus ridicarea cotei de TVA la 21% pentru bunurile industriale și restul serviciilor face ca banii consumatorilor să se îndrepte spre mese la restaurante și distracție în cluburi în loc de a încuraja achiziția de bunuri de folosință îndelungată, a produselor alimentare, a confecțiilor și încălțămintei, a energiei, a combustibililor, produse care susțin baza industrială a țării.
„Înțeleg perfect presiunile sociale și faptul ca nu toți politicienii gândesc la fel deși fac parte din aceeași coaliție guvernamentală, m-aș fi așteptat totuși să văd mai mult efort în zona de reducere de cheltuieli publice (fie că vorbim de cheltuieli cu personalul sau de cheltuieli cu bunuri și servicii achiziționate de către instituțiile bugetare), și mai puțină presiune pe mediul economic care a fost substanțial deja afectat de măsurile din ultimii ani (creșterea administrativă a salariului minim pe economie, majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, apoi 10% iar acum din nou la 16%, introducerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu vânzări de peste 50 milioane euro, introducerea de impozite suplimentare pentru bănci și companiile din energie, etc.), explică Dragoș Roșca.
Antreprenorul aduce în discuție și industriile afectate de crize care se desfășoară la nivel global, precum cea de IT, Auto sau a materialelor de construcții. Noile măsuri pot aduce o agravare a situației pentru companiile românești din aceste industrii.
„Știm că și HoReCa avut probleme în prima parte a acestui an, însă motivul pentru care HoReCa are probleme este că multe dintre industriile principale din amonte de HoReCa au probleme, adică tocmai acelea care dau de lucru și plătesc salarii clienților HoReCa. De aceea, cred că impozitarea mai mică a TVA-ului din HORECA în dauna restului produselor și serviciilor din România este o greșeală de strategie economică pe termen mediu și lung”, adaugă reprezentantul BoldMind Capital.
„Prefer o injecție acum, chiar dacă este una dureroasă, în locul unei septicemii extrem de costisitoare și greu de tratat”
BoldMind Capital a anunțat la începutul anului lansarea unui fond de investiții regional de 60 de milioane de euro pentru companiile private din România, Bulgaria și Croația.
Cel mai mare angajament, de 20 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană – NextGenerationEU, cu sprijinul financiar al Guvernului României prin Fondul de Fonduri de capital de risc pentru Reziliență (Recovery Equity Fund sau REF). Programul este gestionat de Fondul European de Investiții (FEI).
BoldMind Capital vizează investiții de până la 10 milioane euro în companii din diverse sectoare economice precum servicii de afaceri, retail specializat, produse & servicii de sănătate și wellness, producția de bunuri de larg consum, sectorul farmaceutic, materiale de construcție, ambalaje, produse alimentare, transport și logistică.
Dragoș Roșca precizează că astfel de decizii de politică economică, precum cele anunțate de Guvernul Bolojan, intră în analiza lor privind strategiile de investiții și se regăsesc fie în scăderea interesului de a investi în anumite domenii, fie în amânarea unor decizii de investiții până când vor vedea mai bine care este impactul real al măsurilor asupra companiilor în care își propun să investească.
„Criteriile de investiții nu sunt neapărat mai stricte însă evident vor fi mai puține companii ce se vor incadra în aceleași criterii de investiții pe care le avem dintotdeauna și asta din cauza înrăutățirii mediului economic în ansamblu. Însă, trebuie să recunosc ca prefer o injecție acum, chiar dacă este una dureroasă, în locul unei septicemii extrem de costisitoare și greu de tratat, cu care economia românească s-ar putea confrunta dacă pachetul de măsuri guvernamental nu va fi pus in practică”, precizează reprezentantul BoldMind Capital.
„Mă fac să fiu destul de rezervat cu privire la ceea ce ne așteaptă”
Însă, din păcate, adaugă Roșca, presiunile politice, lobby-ul agresiv al anumitor industrii și al anumitor categorii profesionale „speciale”, poziția intransigentă a sindicatelor care-și apără bastioanele din sectorul bugetar, plus nemulțumirea socială în ansamblu, toate acestea ar putea duce la devierea substanțială a aplicării acestui pachet de măsuri cu consecințe foarte grave pentru România.
„Însă, după ce am văzut filmul tranziției economiei românești din anii ’90, explozia creșterii economice din anii 2000 bazată pe corupție și clientelism economic, criza financiară globală din 2008-2012, relansarea creșterii economice pe banii veniți de la UE și cheltuiți, multi dintre ei, cu maximă lipsa de responsabilitate în ultimul deceniu, toate acestea mă fac să fiu destul de rezervat cu privire la ceea ce ne așteaptă din punct de vedere economic în următorii 3-4 ani”, adaugă reprezentantul BoldMind Capital.
